Universitatea Harvard a dat în judecată administrația Trump și a declanșat un conflict de proporții între cea mai prestigioasă instituție de învățământ superior din America și guvernul federal. Mizele sunt libertatea academică, finanțarea publică și controlul asupra campusurilor universitare. Disputa legală privind fondurile federale înghețate se anunță de durată și ar putea ajunge până la Curtea Supremă, scrie CNN.
Cea mai veche universitate din Statele Unite, Harvard a devenit un simbol al rezistenței față de fostul președinte Donald Trump, care a încercat să „recupereze” controlul asupra colegiilor și universităților, prezentând acest conflict ca parte a luptei împotriva antisemitismului. Universitatea, în schimb, susține că administrația de la Washington încearcă să subordoneze comunitatea academică.
Administrația Trump a eliminat deja programele de diversitate, echitate și incluziune, a arestat studenți internaționali și le-a anulat vizele și a înghețat finanțările federale pentru instituțiile care au refuzat să se conformeze cerințelor sale.
Potrivit documentelor depuse în instanță, Harvard susține că tăierea fondurilor este un mijloc prin care administrația încearcă să obțină „influență” asupra universității și face parte dintr-o „campanie de presiune” menită să o forțeze să se supună controlului guvernamental.
„Acțiunile guvernului pun în pericol independența academică a Harvard și fac parte dintr-un efort mai amplu de a pedepsi universitatea pentru apărarea drepturilor sale constituționale”, au scris avocații instituției.
Cereri de „cooperare imediată”
Potrivit documentelor judiciare, conflictul dintre Harvard și administrația Trump s-a amplificat rapid. În luna martie, guvernul federal a transmis o scrisoare universității, anunțând deschiderea unei anchete privind presupusul eșec al instituției de a „combate antisemitismul” în campus. O scrisoare similară, cu cerințe explicite de modificări de politici, fusese trimisă anterior și Universității Columbia, iar agențiile federale au anunțat că vor revizui peste 5 miliarde de dolari în granturi acordate universităților din Ivy League.
Columbia a anunțat ulterior mai multe schimbări, interpretate drept concesii făcute administrației federale.
Casa Albă și-a continuat ofensiva asupra universităților – Princeton, Cornell și Northwestern s-au confruntat, la rândul lor, cu înghețarea sau suspendarea fondurilor – iar în aprilie, Harvard a primit o listă de cerințe care includeau desființarea programelor de diversitate și incluziune, interzicerea măștilor la protestele din campus, reforme privind angajările și admiterea bazate pe merit și limitarea influenței cadrelor universitare „mai dedicate activismului decât cercetării.”
Guvernul a cerut „cooperare imediată” pentru ca Harvard să-și mențină relația financiară cu statul.
Harvard a catalogat cerințele drept „draconice” și a condamnat public administrația Trump, declarând că nu va „renunța la independența sa sau la drepturile constituționale”.
În replică, administrația a înghețat fonduri în valoare de 2,2 miliarde de dolari din granturi multianuale și 60 de milioane de dolari din contracte, a anunțat intenția de a revoca statutul fiscal favorabil al universității și a amenințat cu restricționarea capacității de a găzdui studenți internaționali.
La scurt timp, Harvard a intentat proces.
Ulterior, The New York Times a relatat că scrisoarea cu cerințele nu fusese autorizată și nu ar fi trebuit transmisă universității.
Consecințe „grave și de durată”
Pe lângă miliardele de dolari, mii de locuri de muncă, proiecte de cercetare și capacitatea Harvard de a oferi burse, în joc este și „reputația învățământului superior american”, a declarat președintele universității, Alan Garber.
Deși Harvard este cea mai bogată universitate din lume, cu un fond de investiții de 53 de miliarde de dolari, 80% din această sumă este deja alocată pentru burse, programe academice, catedre universitare și alte proiecte. Restul de 20% este destinat susținerii instituției pe termen lung.
Totuși, amenințările privind statutul fiscal și studenții internaționali ar putea pune o presiune suplimentară pe bugetul universității, iar și mai multe fonduri publice ar putea fi reținute.
Institutul Național de Sănătate (NIH) a anunțat luni că va suspenda finanțările pentru universitățile care mențin programe de diversitate și incluziune. Din cele 686 de milioane de dolari primite de Harvard în anul fiscal 2024 pentru cercetare, 488 de milioane provin de la NIH, potrivit Harvard Crimson.
„Guvernul trage frâna de mână în cercetare, iar victimele vor fi pacienții de mâine”, a spus Garber. Proiecte privind cancerul infantil, epidemii de boli infecțioase și tratamente pentru soldații răniți în luptă vor fi toate afectate, a adăugat el.
Tăierile aplicate fără discernământ ar putea submina poziția de lider global a Americii în domeniul inovației, avertizează președintele Harvard.
„Consecințele acestui abuz de putere din partea guvernului vor fi grave și de lungă durată”, a concluzionat Garber.
Ştiri video recomandate
