Dezastrul umanitar din Turcia şi Siria ia amploare. Peste 33.000 de decese au fost confirmate, iar autorităţile au început să ia măsuri drastice împotriva constructorilor şi proprietarilor ansamblurilor rezidențiale care s-au făcut praf şi pulbere în urma acestei catastrofe.
Potrivit datelor furnizate de ministrul Mediului, Murat Kurum, aproximativ 24.921 de clădiri s-au prăbușit, iar alte 170.000 de clădiri au fost grav avariate în timpul cutremurelor produse luni, 6 februarie în Turcia.
Autorităţile au emis 113 mandate de arestare. Printre cei arestați se numără și proprietarul unei companii care a construit clădirile distruse din orașul Adana. Acesta a fost prins aseară în Cipru.
Alte clădiri continuă să cedeze, mai ales că până în prezent au fost nu mai puţin de peste 2.412 replici cu magnitudine de 4,4 şi 4,5 pe scara Richter.
Felul în care s-au prăbușit aceste clădiri, au ridicat multe semne de întrebare dacă impactul dezastrului natural a fost agravat şi de deficiențele umane în ceea ce privește calitatea construcțiilor.
În acest context Alexandru Pânişoară, expert în urbanism, a spus:
"Este o problemă de execuție, prea puțin de proiectare, în sensul în care nu s-a realizat, probabil cel mai sigur din perspectiva proiectului, rezistența corespunzătoare la parterul acestor imobile.
De regulă proiectul este supus unei proceduri de avizare. Bănuiesc că are autorizație de construire, ceea ce înseamnă că, corespundea din perspectivele normativelor, deci clar este o chestie de execuție, iar aici e vorba de cum a intrat în rezonanță energia cutremurului raportat la construcție.
Despre asta e vorba, despre cum se comportă ele (n.r clădirile) la aceste mișcări. De regulă este vorba de cele două unde ale cutremurului, fiecare acționând diferit și purtând o anumită cantitate de energie. Vorbim de cutremur pentru că seism înseamnă să nu avem distrugeri, pe când la un cutremur avem deja după cum se vede.
Analiza riscului la cutremur pentru România
Zona cu roșu cuprinde zonele cele mai afectate din perspectiva unui posibil cutremur care s-ar produce în zona Vrancea.
Vorbim de undele sale și pe măsură ce se îndepărtează de epicentru ele își pierd din energie. Așa cum am avut și în '77 putem vorbi de cutremure și de 7.5 poate chiar și de 8 grade. De la 6.1 la 6,2 e o chestie de dublu, totul este exponențial.
Pot afecta structuri de rezistență, dar nu să devină un pericol public. Deci zonele care includ București, Ploiești, Buzău, Focșani, Vrancea, desigur, Galați și Iași sunt cele mai expuse.
Analiza riscului la cutremur pentru Bucureşti
Potrivit ISU Bucureşti, Capitala are 23.000 de construcții expertizate în 1993, dintre care 1.000 de clădiri sunt în prag de colaps şi ar putea suferi avarii majore.
În caz de cutremur 800.000 de persoane care sunt vulnerabile, printre care minori și persoane vârstnice, vor avea nevoie de ajutor, de sprijin, de o persoană lângă să-i asiste, pentru că nu se pot descurca de unii singuri.
Șansele ca după un asemenea eveniment să fie crescut numărul de pierderi de vieți omenești este cu atât mai mare dacă aceste persoane 800.000 cel puțin acum, probabil sunt mai multe după noul recensământ, nu au o persoană lângă cu vârsta cuprinsă între 19 și 60 de ani.
Citeşte şi: Un tânăr a supraviețuit 32 de ore sub dărâmături, după ce a găsit o pungă cu 12 măsline
Ce documente trebuie să analizăm atunci când cumpărăm o casă
Cartea tehnică este primul lucru pe care îl vom cere în momentul în care vânzătorul, dezvoltatorul, indiferent cine este, nu ni-l pune la dispoziție. În secunda 2 nu avem ce să mai căutăm acolo, nu cumpărăm. În cartea tehnică avem pe lângă proiect, avem imagini, date legate de materialele folosite. Adică vedem inclusiv ce s-a turnat, ce tip de metal s-a folosit, acele lucrări ascunse.
Deci foto-lucrări pentru că sunt niște lucrări pe care nu mai avem cum să le vedem după ce construcția s-a finalizat. Mai putem apela la un inginer în construcții cu care să ne consultăm.
Recomandări în caz de cutremur: "Aveți mereu la îndemână un fluier"
În caz de cutremur mă duc la tocul ușii sau sub o grindă sau la cadă. Și recomandarea mea este, așa cum am văzut și la cei din Turcia, eu aș recomanda ca fiecare să aibă în proximitate un fluier", a spus Alexandru Pânişoară, expert în urbanism, în emisiunea Descoperiți de la Antena 3 CNN.
Cine este Alexandru Pânișoară
Alexandru Pânișoară este urbanist licențiat la UAIM București și absolvent al Masterului „Dreptul Urbanismului și al planificării teritoriale” din cadrul Facultății de Drept, Universitatea București în colaborare cu Sorbonnne (Paris) și Leuven (Belgia).
Președinte al Asociației pentru Dreptul Urbanismului și expert consultant al Băncii Mondiale, Alexandru Pânișoară urmează să candideze la Primăria Sectorului 1 din partea PUSL.
