Guvernul a anunţat că sunt şanse mari să-şi asume răspunderea pe ultima variantă a Codului Muncii. Noua lege schimbă contractele de muncă pe perioadă determinată, durata perioadei de probă, amenzile pentru munca la negru, iar contractul colectiv la nivel naţional dispare din lege. Sindicaliştii nici nu vor să audă de modificări şi ameninţă cu proteste. Ce alte schimbări aduce Codul Muncii, în rândurile de mai jos.
Actualul Cod al Muncii e depăşit şi blochează angajările, spune Emil Boc. Aşa că acum e dispus să-şi asume răspunderea pe o nouă lege. Modificările au ridicat deja tensiunea sindicatelor. Criticile lor au început cu dispariţia contractului colectiv. Asta înseamnă, spun ei, mai multă muncă la negru, salarii pe ochi frumoşi şi mai multe ore suplimentare.
O altă modificare: contractele pe durată determinată vor putea fi încheiate pe o perioadă de minimum 36 de luni, faţă de 24 de luni, cât sunt acum. Schimbări apar şi în ce priveşte preavizul în cazul demisiei. El a fost prelungit la 20 de zile lucrătoare, de la 15 zile calendaristice, cât era în prezent.
Nici perioada de probă n-a scăpat de modificări. Ea a crescut acum la 90 de zile şi le-a sporit şi puterea angajatorilor. Concret, în noua variantă a Codului Muncii, pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, contractul poate înceta printr-o simplă notificare scrisă şi fără preaviz.
E drept, proiectul a mărit pedepsele pentru munca la negru. Infracţiunea va fi pedepsită cu amenzi între 30.000 de lei şi 40.000 de lei pentru fiecare persoană neangajată, sau chiar cu închisoarea, dacă mai mult de trei persoane dintr-o singură firmă nu au un contract de muncă.
Codul Muncii a fost modificat ultima oară în noiembrie 2008.
