Comisia Europeană a publicat raportul privind statul de drept. Ministerul Justiției: „România a înregistrat progrese substanțiale”

Comisia Europeană a publicat marți cel de al șaselea raport anual privind statul de drept - și primul din cadrul noului mandat al actualului executiv european - care examinează evoluțiile statului de drept în toate statele membre. România a făcut progrese privind implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile justiției, referitoare la independența, calitatea și eficiența sistemului judiciar, a notat Comisia în raport. Printre recomandările Comisiei pentru întărirea Statului de Drept se numără și organizarea de consultări publice eficiente înainte de adoptarea legilor și limitarea legiferării prin ordonanțe de urgență, relatează Agerpres. 

Cel de-al şaselea Raport privind statul de drept publicat de Comisia Europeană notează „o serie de progrese semnificative” în îndeplinirea recomandărilor din anul 2024 cu privire la sistemul judiciar, a transmis, marţi, Ministerul Justiţiei.

„Raportul de anul acesta introduce, în mod suplimentar, evaluarea unor aspecte privind piaţa unică. Ca şi în anii precedenţi, Ministerul Justiţiei a cooperat în mod transparent şi loial cu Comisia Europeană şi cu partenerii instituţionali interni pentru îndeplinirea recomandărilor din domeniul justiţiei, fapt reflectat în Raportul privind statul de drept - ediţia 2025”, a transmis Ministerul Justiției. 

Astfel, potrivit ministerului, raportul de anul acesta notează „o serie de progrese semnificative” în îndeplinirea recomandărilor din anul 2024 cu privire la sistemul judiciar, respectiv:

• România a făcut paşi semnificativi către finalizarea procesului iniţiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneţia privind Legile justiţiei, care au abordat preocupările legate de independenţa, calitatea şi eficienţa sistemului de justiţie. În prezent se explorează demersuri legislative menite să consolideze şi mai mult garanţiile referitoare la independenţa procurorilor de rang înalt şi a poliţiei judiciare, iar Ministerul Justiţiei va analiza oportunitatea unei evaluări a punerii în aplicare a Legilor justiţiei după trecerea a suficient timp de la adoptarea acestora, ţinând seama de necesitatea de a menţine stabilitatea cadrului juridic;
• îmbunătăţirea transparenţei jurisprudenţei privind sancţiunile disciplinare în sistemul judiciar, prin publicarea unui rezumat al hotărârilor pronunţate în materie disciplinară în perioada 2021 - 2024, precum şi buletine anuale privind principalele decizii adoptate pe site-ul ICCJ şi prin dezvoltarea de către CSM a unei aplicaţii informatice în scopul diseminării jurisprudenţei;
• disponibilitatea Ministerului Justiţiei pentru ca reforma privind digitalizarea sistemului judiciar să garanteze independenţa judiciară;
• adoptarea unor acte normative menite să faciliteze accesul cetăţenilor la asistenţă juridică;
• eforturi suplimentare pentru a asigura resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv prin noi recrutări, în pofida restricţiilor bugetare.
  
  

Recomandarea privind continuarea eforturilor în ceea ce priveşte asigurarea unor resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv pentru Parchete, ţinând seama de standardele europene privind resursele pentru sistemul judiciar, s-a regăsit în rapoartele privind statul de drept din 2023 şi 2024, a amintit Ministerul Justiţiei.

„În Raportul de anul acesta, Comisia Europeană a luat act de eforturile depuse de autorităţile naţionale care au condus la asigurarea unui grad suficient de ocupare şi prin urmare această recomandare a fost eliminată, fiind considerată îndeplinită”, a evidenţiat ministerul.

Conform acestuia, raportul notează elemente de progres şi în ceea ce priveşte cadrul anticorupţie, precum:

• implementarea în grafic a Strategiei Naţionale Anticorupţie (2021-2025), precum şi iniţierea unor demersuri pentru pregătirea uneia noi care se va baza pe evaluarea ex-post a strategiei actuale;
•  menţinerea unui bilanţ pozitiv în combaterea corupţiei, inclusiv în ceea ce priveşte cazurile de corupţie la nivel înalt;
• s-au luat măsuri suplimentare în ceea ce priveşte sistemul de investigare şi urmărire penală a infracţiunilor din sistemul judiciar. Raportul notează că de la instituirea, în martie 2022, a noului sistem de investigare şi urmărire penală a infracţiunilor de corupţie în sistemul judiciar, procurorii desemnaţi au reuşit să reducă numărul semnificativ de cauze nesoluţionate;
• este în discuţie actualizarea cadrului legislativ privind integritatea, fiind în curs de elaborare un proiect de lege menit să abordeze practica "uşilor turnante" (interdicţii pre- şi post-angajare);
• activitatea ANI în gestionarea conflictelor de interese şi declaraţiilor de avere este menţionată de asemenea în cheie pozitivă, reţinându-se înregistrarea de rezultate în continuare;
• au fost făcuţi câţiva primi paşi înspre introducerea de norme privind activităţile de lobby pentru senatori şi deputaţi;

„Comisia a constatat că pentru domeniul justiţiei şi cadrului anticorupţie au fost înregistrate progrese, ceea ce arată preocuparea pentru asigurarea stabilităţii şi eficienţei sistemului judiciar", a indicat Ministerul Justiţiei.

Criticile Comisiei Europene

Totuși, notează Comisia Europeană, nu au existat măsuri pentru a consolida guvernanța independentă și independența editorială a mass-media publice, iar finanțarea mass-media private de către partidele politice și autoritățile statului a dus la o creștere a publicității politice netransparente, relatează Agerpres. 

Deși Consiliul Național al Audiovizualului ar putea beneficia de mai multe resurse umane și de un nou sistem informatic mult așteptat, informațiile privind proprietatea asupra mass-media, dincolo de sectorul audiovizual, sunt încă insuficiente, actorii din mass-media nu au ajuns încă la un acord privind autoreglementarea și se mențin probleme legate de transparență și acces la informații, în așteptarea unui nou Cod de proceduri administrative, consideră Comisia, care subliniază că amenințările și cazurile de hărțuire a jurnaliștilor rămân o problemă, iar presiunea politică asupra independenței editoriale afectează munca jurnaliștilor.

Comisia Europeană mai notează în raportul său că au fost luate unele măsuri pentru îmbunătățirea consultărilor publice, în timp ce o serie de deficiențe rămân în practică, iar imprevizibilitatea legislativă, utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență de către guvern, problemele legate de calitatea legislației și povara reglementării rămân preocupări principale pentru întreprinderi și organizațiile societății civile.

Raportul menționează în acest sens că a fost adoptată o Strategie pentru guvernare deschisă pentru a aborda provocările tot mai mari cu care se confruntă organizațiile societății civile, amintind și că alegerile prezidențiale au fost repetate în 2025, în urma deciziei Curții Constituționale de a anula primul tur de scrutin din 2024.

În același timp, Comisia constată că nu s-a făcut niciun progres în ceea ce privește introducerea unor reguli privind lobby-ul pentru membrii Parlamentului și nici în ceea ce privește consolidarea regulilor și mecanismelor de sporire a guvernanței independente și a independenței editoriale a mass-media publice, ținând cont de standardele europene privind mass-media din serviciul public, precum și în ceea ce privește continuarea procesului de obținere a acreditării a două instituții naționale pentru drepturile omului, ținând cont de Principiile ONU de la Paris.

Recomandările Comisiei Europene

Pe baza acestor fapte și luând în considerare „alte evoluții” care au avut loc în perioada de referință, pe lângă reamintirea „angajamentelor relevante asumate în cadrul Planului de redresare și reziliență”, Comisia recomandă României:

• să ia măsuri legislative pentru a întări garanțiile care să asigure independența procurorilor de rang înalt și pentru organizarea și funcționarea poliției judiciare;
• să ia măsuri pentru a asigura investigarea și urmărirea penală eficientă a infracțiunilor în sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție;
• să introducă reguli privind lobby-ul pentru membrii Parlamentului și asigurarea eficacității sistemului de declarare a averilor;
• să-și intensifice eforturile de consolidare a guvernanței independente și a independenței editoriale a mass-media publice;

Raportul recomandă de asemenea României să facă eforturi pentru a reglementa recurgerea frecventă la ordonanțe de urgență guvernamentale și pentru a asigura consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislației, precum și să continue procesului de obținere a acreditării instituțiilor naționale pentru drepturile omului, ținând cont de Principiile ONU de la Paris.