Scrisul de mână a fost vedeta concursului „Marea Dictare Urbană” (MDU) care s-a desfășurat, duminică, în Piața Libertății din Timișoara. Evenimentul a fost organizat de Casa de Cultură Timișoara (CCMT), Piața Libertății s-a transformat într-o sală de clasă uriașă cu 500 de mese și elevi de toate vârstele, de la copiii de nouă ani până la senori de 99 de ani.
Directoarea CCMT, Camelia Mingasson, a declarat, pentru Agerpres, că „Marea Dictare Urbană” de la Timișoara este un eveniment inedit, inspirat după proiectul parizian „La Grande Dictee des Champs Elysees”, al scriitorului și criticului literar Bernard Pivot.
Concurenți de toate vârstele la „Marea Dictare Urbană din Timișoara”
Concursul aflat la prima ediție și aduce un omagiu Limbii Română s-a bucurat de o participare extrem de numeroasă cu concurenți și din județele vecine pasionați de scrisul de mână, de arta scrisului frumos, caligrafia, de gramatica limbii naționale, precum și de dorința de a pune pe coala de examen cele mai frumoase rânduri de literatură.
Medeea Marinescu, Bogdan Spiridon și Matei Chioariu s-au numărat printre invitații de marcă ai concursului.
„Într-adevăr, limba română este într-un impas, în acest moment, și are nevoie de mobilizare publică, astfel încât să ne îndreptăm spre orizonturi mai bune. Am rămas surprinsă să constat că în doar câteva ore de la anunțarea concursului, toate cele 500 de locuri s-au ocupat, iar astăzi mai căutăm mese pe unde să se așeze și alți doritori să participe la Marea Dictare Urbană.
Invitații speciali sunt actorii Medeea Marinescu, Bogdan Spiridon și Matei Chioariu. Cei doi actori timișoreni vor scrie două texte din autori români contemporani, despre Timișoara, iar ca element de departajare va fi un text deja preimprimat pe foile de concurs, în care au fost strecurate intenționat câteva greșeli, pe care concurenții va trebui să le corecteze. Ca criteriu de departajare este proba de caligrafie”, a preciza Camelia Mingasson.
O comisie din patru profesori va analiza lucrările
Toți concurenții au primit foi și instrumente de scris din partea organizatorilor. Comisia a fost formată din patru profesori de limba română și un președinte care vor corecta lucrările.
Câștigătorul va primi 3.000 de lei, iar locul II va fi premiat cu 2.000 de lei, iar locul III cu 1.000 de lei.
„De ce mai este important scrisul de mână? Pentru că stimulează procesele cognitive, îmbunătățește memoria și concentrarea, ajută la dezvoltarea limbajului, a conexiunilor interneuronale, se fixează mai bine informațiile în memorie, obligă creierul să proceseze informația mai profund, ajutând la reținerea și stocarea ei pe termen lung. Sunt multe beneficii pe care scrisul de mână le aduce. De aceea, noi am considerat că este bine să ne implicăm în susținerea evenimentului”, a explicat sponsorul Marii Dictări Urbane, Florin Moldovan.
Evenimentul „Marea Dictare Urbană” a fost promovat pe rețelele sociale. La concurs au participat concurenți de toate vârstele.
„Am venit pentru socializare, dar și pentru a-mi reconstitui capacitatea intelectuală de a scrie și de a citi. Eu mă conformez întru totul regulilor Academiei Române. Tinerii de azi sunt foarte superficiali. Am copii, am nepoți, m-am străduit să-i învăț să scrie corect limba română. Cu ei am reușit, dar am văzut alți copii, care nu respectă nicio regulă”, a declarat, Mihai Bonchiș, care are 83 de ani.
Arta scrisului frumos se regăsește în culturile străvechi ale Egiptului antic
La eveniment au participat și elevi de clasa a IV-a care fie au venit din proprie inițiativă, fie au fost aduși de părinți. Este și cazul Mirunei care a fost însoțită de mama sa.
„Îmi place să scriu de mână și voiam să văd care e diferența între felul în care scrii la școală, pentru că așa trebuie, și cum e să dai un test după dictare când nu e obligatoriu. Doamna învățătoare este foarte severă cu noi la scris”, a povestit Miruna.
Caligrafia este prezentă încă din cele vechi timpuri, arta scrisului frumos se regăsește în culturile străvechi ale Egiptului antic, în timp ce în China a fost practicată de elitele culturale, iar în Europa caligrafia a avut un rol determinant în transcrierea manuscriselor religioase în mănăstirile medievale, unde s-au dezvoltat stiluri precum ca uncialul și carolingianul.
În țara noastră caligrafia a apărut odată cu textul chirilic utilizat, de altfel, pentru scrierea textelor bisericești, și a evoluat atunci când cultura slavă și influențele bizantine au cunoscut o dezvoltare accentuată.
„Transcrierea textelor sacre, prin caligrafie, era ea însăși o formă de 'participare la sacru', nu doar o formă de multiplicare a conținutului biblic. Cel care o realiza era, în felul lui, un mesager. Caligrafia, o modalitate de revelare a adevărului și frumuseții lui. Caligrafia era, așadar, un alt mod de a arăta că 'la început a fost Cuvântul'', a punctat, pentru Agerpres, directorul Bibliotecii Județene Timiș, Tudor Crețu.
Ştiri video recomandate
