Reamintim că, Mihaela Iorga-Moraru a mai lucrat în cadrul Direcției Naţionale Anticorupție (DNA) în mandatul lui Daniel Morar şi apoi al Laurei Codruţa Kovesi, cu ultima intrând în conflict care s-a lăsat cu procese în instanţă.
Astfel, în iulie 2017, Kovesi a semnat un ordin de revocare a Mihaelei Iorga Moraru din funcţia de procuror DNA, pe motiv că nu a înregistrat un denunţ în conformitate cu dispoziţiile legale şi nu l-a prezentat spre repartizare procurorului-şef al secţiei din care făcea parte.
La rândul ei, Mihaela Iorga-Moraru şi-a dat şefa în judecată, cerând despăgubiri de 10.000 de euro, susținând că asupra ei au fost făcute presiuni de ordin moral şi emoțional. Procesul s-a încheiat cu anularea ordinului de revocare, fără plata unor despăgubiri.
Tot atunci, Mihaela Iorga-Moraru susţinea că între ea şi Laura Kovesi exista o tensiune, determinată 'probabil' de faptul că nu a dat curs 'anumitor solicitări', referindu-se şi la un dosar în care era implicată Elena Udrea.
CSM a admis cererea de revocare, iar Mihaela Iorga-Moraru a fost mutată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, însă nu a stat nicio zi aici, fiind delegată imediat la Parchetul General.
Conflictul dintre procuroarea Mihaela Iorga-Moraru şi Laura Codruța Kövesi
Conflictul dintre cele două a continuat după ce DNA a anunţat că a identificat mai multe nereguli în activitatea Mihaelei Iorga, în biroul său fiind găsite o sumă de bani şi mai multe bunuri neînregistrate.
Ulterior, în noiembrie 2017, Mihaela Iorga-Moraru este pusă sub acuzare de DNA Ploieşti şi trimisă peste câteva luni în judecată, pentru că l-ar fi ajutat pe omul de afaceri Florian Walter, care era urmărit internațional şi cercetat de DIICOT, scopul fiind acela de a îngreuna cercetările şi tragerea la răspundere penală a acestuia. Ulterior, rechizitoriul întocmit de DNA Ploieşti a fost anulat de Instanţa supremă.
Apoi, în februarie 2018, Mihaela Iorga-Moraru Procurorul a venit în studioul Antena 3 și a vorbit despre cum a devenit dintr-un erou un penal și despre neregulile din timpul mandatului procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.
"Probabil că a fost o evoluție în timp. Sunt procuror DNA din ianuarie 2006. Am devenit procuror dintr-un interviu. Pot să vă spun că între mandatul lui Moraru și Koveși e o mare diferență.
O comparație nici nu se poate face. Mandatul lui Moraru s-a caracterizat prin asumare, prin echilibru, iar la Kovesi a însemnat lipsă de asumare și pentru prima dată cred că am simțit ce înseamnă să existe o presiune pe dosare.
În 2013 am avut o ieșire publilcă în care am insistat pe o procedură transparentă de numire a procurorului șef. Nu pentru că îmi doream o funcție, și mai ales funcția de procuror șef.
A fost doar pentru susținerea unui principiu. Era un principiu pe care-l susțineau mai mulți procurori din DNA", a declarat la Antena 3 Mihaela Iorga.
Procurorul Mihaela Iorga: "Kovesi a dezinformat opinia publică în ceea ce privește dosarul Microsoft"
Mihaela Iorga a spus că nu a realizat la acel moment că a fost luată în vizor de Kovesi, ci a realizat mult mai târziu, când a fost revocată .
"Unul dintre primele mesaje transmise a fost "să mă duc din nou la televiziune așa cum am făcut-o în 2013. Abia atunci am realizat că acest moment nu a fost uitat niciodată. Nu mi-a spus personal doamna Kovesi, ci a spus altor colegi și această informație a ajuns la mine".
"Acțiunile din ultima săptămână, de dezinformare a opiniei publice, cel puțin în ceea ce privește dosarul Microsoft, m-au determinat să vin în seara aceasta. Chiar consider că opinia publică trebuie să știe adevărul și să judece în consecință de cauză", a mai spus atunci Mihaela Iorga-Moraru
În iulie 2018, Kovesi este revocată din funcția de procuror şef al DNA, printr-un decret semnat de preşedintele Klaus Iohannis, în timp ce Mihaela Iorga-Moraru va promova la Secţia specială, structură creată pentru a se ocupa exclusiv de infracțiunile săvârșite de magistrați.
Revenind în prezent, Mihaela Iorga-Moraru a propusă de Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, pentru funcţia de şef al Secţiei de combatere a corupției în cadrul Direcției Naţionale Anticorupție (DNA), urmând ca decizia finală să fie luată de Consiliul Superior al Magistraturii.
