În urmă cu 10-15 ani, întrebarea era cine ne atacă și de ce. Astăzi, spun experții, atacul cibernetic nu mai e o posibilitate, ci o certitudine amânată – o chestiune de timp. România a aflat asta pe pielea ei în ultimele zile: Cadastrul a fost spart pe 14 iulie, tranzacțiile imobiliare din toată țara sunt blocate de atunci, iar hackerul amenință că șterge inclusiv copiile de rezervă. Președintele ANCPI, Laurențiu Blaga, și Mădălin Dumitru, CEO Cyber Smart Defence, au explicat, la Antena 3 CNN, ce s-a întâmplat și cât de expuse sunt instituțiile statului.
Sistemul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a fost ținta unui atac cibernetic pe 14 iulie, iar de atunci aplicațiile instituției nu mai funcționează.
Astfel, circuitul civil din România s-a oprit – nu se mai fac tranzacții imobiliare și nu se mai pot elibera extrase de carte funciară. În aceleași zile au fost afectate și site-ul ghișeul.ro, și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Hackerul a scos la vânzare pe internet datele pe care susține că le-a furat de la Cadastru și amenință că șterge inclusiv copiile de rezervă.
Ce s-a întâmplat la Cadastru
„Pe data de 14, sistemul nostru a fost ținta unui atac cibernetic. De la acea dată, pe 14, de marți, aplicațiile noastre nu mai sunt funcționale, motiv pentru care circuitul civil în România a fost oprit. Orice tranzacție, orice extras de carte funciară trecea prin acest sistem și, din cauza faptului că nu mai este funcțional, nu se mai produc tranzacții”, explică Laurențiu Blaga.
Sunt datele românilor în pericol?
„În ceea ce privește datele cetățenilor, în momentul de față nu am nicio informație că aceste date au fost sparte. Deci, în momentul de față cetățenii nu trebuie să-și mai facă griji, pentru că nu am această informație”, a declarat Blaga.
Întrebat dacă exclude posibilitatea ca datele să fi ajuns la hackeri, el a răspuns: „Atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere juridic, colaborăm cu instituțiile statului astfel încât să ne dăm seama care au fost problemele și, până în momentul de față, nu am nicio informație că aceste baze de date au fost sustrase”.
Pot dispărea evidențele de cadastru?
Amenințarea atacatorului că ar șterge și backup-urile este, în opinia șefului ANCPI, nerealistă: „În opinia mea, nu cred așa ceva, pentru că avem salvate, avem mai multe backup-uri în locații diferite și nu cred că este posibil acest lucru. Ceea ce îmi spun și IT-iștii din cadrul Agenției Naționale de Cadastru”.
Despre o eventuală cerere de răscumpărare, Blaga a spus: „Nu am această informație și, bineînțeles, este un proces în derulare și n-aș dori să intervin”.
Când își revine sistemul
Soluția aleasă este migrarea aplicațiilor în cloud-ul guvernamental, dar procesul depinde de avizul de securitate.
„Colegii mei de la ANCPI lucrează zi și noapte cu instituțiile statului, astfel încât să putem migra aceste aplicații în cloud-ul guvernamental, iar odată ce aceste aplicații vor fi instalate, trebuie să treacă prin niște filtre de securitate. Dacă primim OK-ul de la instituțiile statului că aceste aplicații sunt în regulă, doar atunci le putem urca în producție și vom putea debloca”, a explicat el.
„După părerea mea, săptămâna viitoare, dar v-am spus, nu depinde de ANCPI. Dacă aceste aplicații nu sunt bune din punct de vedere al securității, va trebui să le rescriem în punctele acelea unde sunt vulnerabile și să obținem OK-ul instituțiilor statului. Abia după aceea putem să le punem în funcțiune cu certitudine”, a adăugat acesta.
De ce ajung bazele de date ale instituțiilor statului să fie sparte
Expertul în securitate cibernetică Mădălin Dumitru a explicat că logica s-a schimbat radical în ultimul deceniu: întrebarea nu mai este dacă vine atacul, ci când.
„Acum 10-15 ani se punea problema cine ne atacă, de ce ne atacă, în atribuțiile căror organizații sunt aceste atacuri cibernetice. În zilele noastre, atacul cibernetic este o chestiune de timp până când va veni. Atât de mult s-au intensificat aceste atacuri, indiferent de organizațiile care se află în spatele acestor atacuri... fie că e vorba de organizații de criminalitate cibernetică, fie că e vorba despre acești atacatori de tip lupi singuratici, să spunem așa, sau este vorba de atacuri sponsorizate de către state, atacul cibernetic, într-un fel sau altul, va veni”, explică acesta.
Expertul spune și cum am putea să ne apărăm de hackeri.
„Astăzi cred că trebuie să ne gândim la ceea ce se numește reziliență operațională, adică cât de repede ne revenim în urma unui atac cibernetic, cât de repede restaurăm și revenim la normalitate. Cred că se vor intensifica aceste atacuri din ce în ce mai mult, odată și cu amplificarea acestor atacatori de IT cu inteligența artificială”, a declarat Mădălin Dumitru.
Amploarea fenomenului: 10 milioane de atacatori și pagube de 10 trilioane de dolari
Pentru a arăta dimensiunea problemei, Dumitru a oferit câteva cifre. Care sunt uluitoare.
„Există, trebuie să știți, doar două forumuri din acestea de hackeri care s-au închis de către FBI aveau undeva la 10 milioane de utilizatori. Asta ne arată cam cât de mare este acest fenomen și putem să deducem de aici că la nivel global există mai mult de 10 milioane de atacatori pe care poți să-i plătești să atace pentru diverse scopuri”, spun el.
Iar motivația atacatorilor este, de regulă, financiară: „în astfel de situații, bineînțeles că atacatorii vizează ceea ce se numește «cause and effect» (sau efectul surpriză), în sensul în care vor să arate că au aceste abilități și să cauzeze cât mai multe efecte. De ce vor să cauzeze aceste pagube? Pentru a putea să ceară astfel de răscumpărări. Sunt companii care au plătit undeva la 5-6 milioane de dolari pentru a primi cheia de decriptare, ca să poată să-și restaureze activitatea”.
„10 trilioane de dolari sunt pagubele globale înregistrate în urma atacurilor cibernetice. Repet, 10 trilioane de dolari este o sumă colosală” – Mădălin Dumitru.
Totodată, expertul avertizează că, „în zilele noastre, nu trebuie să mai ai foarte multe capabilități ca să devii atacator. Cu o simplă conectivitate la internet și un laptop poți să ai acces la tot felul de resurse și devii practic un atacator, parte dintr-o astfel de organizație care să producă astfel de pagube. E adevărat că e mai ușor să previi decât să intervii”.
Cele două probleme reale ale instituțiilor: banii și oamenii
Întrebat de ce statul nu reușește să prevină astfel de atacuri, Dumitru a indicat două cauze.
Prima ține de finanțare.
„Am discutat cu foarte mulți informaticieni și foarte mulți responsabili de securitate cibernetică din aceste instituții. Să punem punctul pe i sau să punem degetul pe rană: problema finanțării, problema fondurilor este una extrem de acută pe care o reclamă majoritatea” – Mădălin Dumitru.
A doua ține de oameni.
„A doua problemă este aceasta a conștientizării, a antrenării angajaților. Se spune că cea mai mare vulnerabilitate rămâne între tastatură și scaun, adică utilizatorul care nu este foarte bine instruit și foarte conștient de aceste pericole”, adaugă acesta.
