Radu Tudor a explicat, astăzi, în emisiunea Decisiv, de la Antena 3, ce se află în spatele acestui ajutor și cum ar putea reacționa Rusia.
"Mai multe state NATO au oferit sprijin militar ca Ucraina să se poată apăra în fața invaziei rusești. SUA au trimis până acum un ajutor militar uriaș de aproape 2 miliarde de dolari. Marea Britanie a trimis mii de rachete antitanc și multe alte elemente concrete de artilerie plus sprijin financiar.
Țara noastră a trimis muniție în valoare de 2 milioane de euro - suntem țara cel mai mic sprijin militar din NATO, dar cu un uriaș sprijin umanitar, inclusiv cu înființarea unui hub umanitar al Uniunii Europene pe teritoriul României. Nu e nicio surpriză - sunt multe state membre NATO care ajută Ucraina să se apere în fața invaziei rusești.
Nu o putem face la nivel instituțional, nu poate exista o decizie a Alianței prin care tote cele 30 de state membre să fie angajate de o decizie a NATO să ofere sprijin militar. În schimb, în plan bilateral, orice stat aliat o poate face și e bine că se întâmplă acest lucru", a spus Radu Tudor.
Volodimir Zelenski răbufnește, după anunțul noilor sancțiuni: "Nu mai pot tolera!"
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat cu nervozitate la noile sancțiuni la adresa Rusiei, anunțate de blocul comunitar după amplele relatări ale presei internaționale despre crimele de la Bucha și după ce Kievul a acuzat Moscova de genocid.
Într-un discurs adresat, miercuri, parlamentului Republicii Irlanda, liderul ucrainean a acuzat Occidentul de "indecizie".
"Când auzim noile retorici cu privire la sancțiuni ... Nu mai pot tolera indecizia, după tot ce au făcut trupele ruse. Încă trebuie să convingem Europa să nu permită ca petrolul rusesc să alimenteze mașinăria de război a Moscovei cu noi surse de finanțare. Singurul lucru care ne lipsește este abordarea principială a unor lideri - politici și de business - care încă se gândesc că războiul și crimele de război nu sunt la fel de oribile precum pierderile financiare", a spus Zelenski, care s-a adresat membrilor legislativului irlandez printr-un interpret.
La rândul său, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a arătat - pe un ton mai ponderat - că este nevoie de sancțiuni mai dure, care să acopere și gazele și țițeiul rusesc.
"Apreciez întărirea sancțiunilor din cel de-al cincilea pachet de măsuri al UE: interzicerea cărbunelui rusesc, a accesului navelor ruse în porturile Uniunii Europene și a operatorilor (ruși) de transport rutier. Dar va fi nevoie de un embargo pe gaz/petrol și de scoatere tuturor băncilor ruse din sistemul SWIFT pentru a-l opri pe Putin. Vremurile dificile necesită decizii dificile", a scris ministrul ucrainean pe Twitter.
Noile sancțiuni prevăd excepții
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a detaliat noile sancțiuni la adresa Rusiei:
- interdicția importurilor de cărbune din Federația Rusă, estimate la 4 miliarde de euro pe an;
- sancționarea suplimentară a unor bănci rusești, inclusiv VTB, a doua mare bancă din țară;
- interzicerea accesului navelor rusești și al navelor operate de ruși în porturile statelor din Uniunea Europeană. UE ar urma să facă, totuși, excepții în ceea ce privește transporturile esențiale, cum ar fi produsele agricole și alimentare, ajutorul umanitar și energia;
- interdicții suplimentare de export spre Federația Rusă, care acoperă componente esențiale, precum semiconductorii.
Aceste noi măsuri vin după ce presa internațională a relatat crimele comise împotriva civililor la Bucha și în alte orașe din apropierea Kievului, în perioada în care acestea au fost sub ocupația trupelor ruse.
