Imobilele în care sunt trataţi adulţii cu boli infecţioase din Arad au ajuns o ruină. Au pereţii scorojiţi, faianţa căzută, rugină, igrasie, pentru că de decenii nu au mai fost reabilitate. Autorităţile spun însă că nu s-au fãcut investiţii întrucât clădirile sunt revendicate de comunitatea germană, informează MEDIAFAX.
Secţia de Boli Infecţioase Adulţi a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Arad este un spin în coasta sistemului sanitar local de două decenii, întrucât cele două imobile în care funcţionează au ajuns o ruină, în lipsa investiţiilor, însă autorităţile nu s-au grăbit să facă ceva concret în acest timp, în pofida plângerilor bolnavilor.
Secţia se află în centrul municipiului Arad, la câţiva kilometri distanţă de SCJU, funcţionând în două clădiri vechi. Prima, aflată la stradă, a fost dată în folosinţă în 1916, iar a doua datează din 1955. În secţia de boli infecţioase, care are 35 de paturi, se află internaţi zilnic, în medie, 25 de pacienţi.
În ultimele decenii, după cum o recunosc reprezentanţii spitalului, nu s-au mai investit bani în reabilitarea clădirilor şi îmbunătăţirea condiţiilor pentru pacienţi.
"Ultimele reparaţii mai importante s-au făcut în anii '80. De atunci, doar cârpeli, dacã e sã fim sinceri. Mici zugrăveli, reparaţii urgente şi igienizări. Majoritatea cu ajutorul sponsorilor", spune şeful secţiei, medicul Alexandru Jivcovici.
Imaginea pe care o văd pacienţii încă de la stradă este deprimantă. Imediat ce ai trecut de poarta imobilului, eşti întâmpinat de pereţii scorojiţi şi umezi, iar nuanţele cenuşii ale acestora domină toate holurile, saloanele şi birourile personalului medical. Mirosul înţepător, nu de la dezinfectanţi, ci de la igrasie, contribuie la senzaţia de sufocare.
Pe holurile înguste şi întunecate ale secţiei, cimentul închis la culoare, faianţa veche şi incompletă, igrasia, ţevile ruginite, uşile nevopsite şi strâmbe, neoanele care clipesc, toate conduc către saloane în care sentimentul de anxietate creşte şi mai mult.
Paturile, noptierele, scaunele şi mesele, majoritatea metalice, sunt ruginite. Lenjeria este curată, dar nu poate compensa nuanţa gri a pereţilor cu pete maro de igrasie şi nici rugina de pe calorifer sau care curge de sub chiuvetă, deasupra căreia de află oglinda murdară.
Referitor la mobilierul de la Infecţioase, conducerea secţiei afirmă că are o vechime de câteva decenii, fiind de mult propus pentru casare.
Toaletele sunt pline de igrasie şi rugină, instalaţiile sanitare fiind mai ruginite decât cele din saloane. Băncuţe vechi, din lemn putrezit, sunt aşezate în îngustele săli cu duşuri, iar cele mai multe dintre vasele de WC nu au capace. Şi băile medicilor arată la fel de rău.
La condiţiile de cazare, pacienţii au bifat "nesatisfăcător" sau "bine".
Despre cauzele stării deplorabile în care a ajuns Secţia de Boli Infecţioase Adulţi, medicul Alexandru Jivcovici spune că acest complex de clădiri şi terenul sunt revendicate de comunitatea germană, iar din această cauză nu se pot face investiţii.
Dreptul de proprietate asupra complexului de imobile a fost revendicat de Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR), filiala Arad. Preşedintele filialei, Michael Szellner, spune că revendicarea s-a făcut în urmă cu 15 ani.
Reprezentanţii Consiliului Judeţean şi ai SCJU Arad au totuşi planuri pentru o nouă clădire destinată Infecţioaselor. Planurile sunt însă vechi de zece ani, dar fondurile necesare nu au fost alocate.
În momentul de faţă, există doar un studiu de fezabilitate realizat, care prevede construirea unui imobil în imediata vecinătate a SCJU. Investiţia ar fi de aproape nouă milioane de lei fără TVA. Clădirea, cu suprafaţă utilã de 2.500 de metri pătraţi, ar mai încorpora Secţia de boli infecţioase pentru copii, Centrul antirabic şi Compartimentul destinat celor infectaţi cu HIV. În total, ar fi 56 de paturi, din care 25 ar fi ale secţiei pentru adulţi, mai puţine faţă de cele 35 de acum.
Totuşi, deşi an de an s-au făcut promisiuni că vor fi alocaţi bani, nici în acest an finanţarea nu este certă.
Dacă vor fi alocate fonduri, autorităţile vor trebui să liciteze şi proiectarea, iar procedurile de atribuire a lucrărilor s-ar întinde cel puţin până în toamnă. Realizarea clădirii, mobilarea şi dotarea cu tehnica medicală necesară ar dura doi-trei ani, timp în care condiţiile nu vor fi îmbunătăţite pentru pacienţii care ajung la Infecţioase.
