Subsecretarul american al Apărării, Elbridge Colby, se întâlnește în Polonia cu reprezentanții Suediei, Finlandei, Poloniei, Germaniei și Țărilor de Jos pentru a discuta despre capacitățile de apărare și viitorul NATO, însă formatul restrâns al reuniunii a stârnit îngrijorări în rândul unor experți, care avertizează că excluderea Marii Britanii, Franței și a statelor baltice riscă să creeze diviziuni în cadrul alianței, potrivit Euronews.
Cunoscut sub numele de Grupul Bergen, după reuniunea sa inaugurală din Norvegia de anul trecut, acest format reunește Suedia, Finlanda, Polonia, Germania și Olanda. Marea Britanie, Franța și statele baltice nu au fost invitate.
„În esență, acest lucru este foarte toxic pentru o alianță care se bazează pe acțiunea colectivă”, a declarat Fabrice Pothier, director general al companiei de consultanță geopolitică Rasmussen Global. „În mod clar, este vorba despre faptul că SUA au favoriți”, a declarat el pentru Euronews.
Grupul a fost creat pentru a discuta despre viitorul NATO, în contextul în care alianța se îndreaptă către așa-numitul NATO 3.0: un model conceput de SUA în care Europa preia conducerea în ceea ce privește apărarea convențională a continentului.
Acesta presupune, de asemenea, reducerea rolului tradițional al SUA și retragerea unor capacități-cheie, inclusiv bombardiere, submarine și personal pe care Statele Unite le pun la dispoziția alianței.
Între timp, NATO minimalizează importanța acestui subgrup separat condus de SUA.
„Nu este neobișnuit ca grupuri de aliați să se întâlnească în formate mai restrânse”, a declarat un oficial NATO pentru Euronews.
Ce presupune NATO 3.0
NATO 3.0 presupune retragerea SUA din rolul său tradițional de principal furnizor de apărare în Europa, prin retragerea unor capacități precum bombardiere, submarine și personal puse la dispoziția alianței.
În timp ce oficialii descriu discuțiile drept unele de rutină, alții susțin că acest aranjament va împărți membrii în categorii de tipul „europeni buni versus europeni răi”, consolidând în același timp influența Washingtonului în cadrul alianței.
Pothier a recunoscut că grupurile mai restrânse pot promova idei noi, însă a susținut că Washingtonul a selectat țările din Grupul Bergen deoarece acestea îndeplinesc criterii importante în materie de apărare.
„Inițiativele apar adesea din grupuri mai mici”, a spus el.
„Aceste țări aduc o anumită masă dorită: terestră, aeriană și maritimă”, a spus Pothier.
„Dar de ce alege SUA unele țări și nu altele, când acesta nu este un exercițiu de elaborare a politicilor?”, a spus el.
Pothier, fost director pentru planificare politică, a declarat că separarea unor componente ale alianței în subgrupuri creează îngrijorarea că SUA ar putea fi mai înclinate să apere un aliat în detrimentul altuia.
„Introduceți ideea că SUA favorizează unii aliați și că ar fi probabil să îi apere pe acei aliați înaintea celorlalți”, a spus Pothier.
El a sugerat că „ranchiuna” președintelui american Donald Trump față de Marea Britanie și Franța, după refuzul inițial al acestora de a se alătura războiului din Iran, împreună cu presiunile Franței pentru achiziționarea de echipamente militare europene, ar putea explica excluderea acestora.
Diplomații britanici au respins însă sugestia că Marea Britanie ar fi fost marginalizată, afirmând că rămân în contact regulat cu omologii lor americani.
Excluderea statelor baltice
Absența statelor baltice este deosebit de frapantă. Acestea se numără printre membrii NATO cu cele mai mari cheltuieli pentru apărare ca pondere în PIB și se află pe linia întâi a alianței în raport cu Rusia. Regiunea s-a confruntat cu atacuri hibride repetate, inclusiv incursiuni ale dronelor, incendieri și acte de sabotaj.
Excluderea lor vine după vizita lui Colby la sediul NATO din Bruxelles, în august, când, potrivit unor surse NATO, acesta le-a cerut oficialilor baltici să adopte un ton mai puțin confruntațional în privința agresiunii ruse.
„Probabil că este pentru prima dată de la extinderea NATO când există o ruptură între SUA și statele baltice”, a spus Pothier.
„Știm că această administrație americană este mult mai puțin deranjată de agresiunea rusă”, a spus el.
Situația statelor baltice rămâne tensionată din cauza atacurilor continue cu drone și a altor ostilități din cadrul războiului din umbră. Guvernele, armatele și populația civilă se află permanent în alertă.
