Agențiile de presă europene: prăbuşirea Coaliţiei deschide calea unei posibile intrări la guvernare a extremei drepte

Agențiile de presă europene au comentat pe larg criza politică de la București, generată de rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale. Prăbușirea Coaliției proeuropene PSD-PNL-UDMR și intrarea PSD în Opoziție deschide calea unei posibile intrări la guvernare a extremei drepte după turul doi al scrutinului prezidenţial. Agențiile de presă scriu că George Simion este favorit să câștige cursa electorală, ceea ce a aruncat țara în instabilitate politică. AFP a catalogat victoria lui George Simion de duminică drept un „rezultat șocant al extremei drepte”, în timp ce EFE a notat că viitorul preşedinte al României va juca un rol important în formarea unui nou guvern, relatează Agerpres. 

România intră într-o nouă fază de incertitudine odată cu demisia premierului Marcel Ciolacu, înlocuit temporar marţi de ministrul de interne, liberalul Cătălin Predoiu, informează AFP. Astfel, prăbuşirea coaliţiei proeuropene de guvernământ deschide calea unei posibile intrări la guvernare a extremei drepte după turul doi al scrutinului prezidenţial, în contextul în care candidatul acesteia, George Simion, este favorit în cursa electorală din această ţară membră a UE şi NATO, care se învecinează cu Ucraina, mai scriu jurnaliștii francezi. 

AFP: Un rezultat șocant pentru extrema dreaptă

Plecarea lui Ciolacu şi a Partidului său Social Democrat (PSD) este „un cadou pentru domnul Simion şi o greşeală politică foarte gravă”, a declarat pentru AFP profesorul de ştiinţe politice Sergiu Mişcoiu.

Dacă va fi ales pe 18 mai, Simion „va avea acum o marjă de manevră foarte largă pentru a numi un prim-ministru, care ar putea fi un reprezentant al ramurii naţionaliste a PSD, în fruntea unei majorităţi cu partidul său AUR”, a adăugat el.

În aşteptarea negocierilor, ministrul de interne Cătălin Predoiu va deveni prim-ministru interimar şi va gestiona treburile zilnice alături de actualii miniştri.

Marcel Ciolacu şi-a anunţat demisia luni, remarcând eşecul candidatului unic al coaliţiei la scrutinul din 4 mai: Crin Antonescu, în vârstă de 65 de ani, s-a clasat abia pe locul al treilea, cu 20% din voturi, în urma primarului centrist al Bucureştilor, Nicuşor Dan, în vârstă de 55 de ani (20,9%).

Cursa a fost dominată de George Simion (40,9%), în vârstă de 38 de ani, bine plasat pentru a câştiga turul doi, potrivit analiştilor, cu excepţia cazului în care „tinerii români, care au evitat în masă urnele de vot, se mobilizează”, notează Mişcoiu.

Victoria acestui fan al preşedintelui american Donald Trump ar împinge România, membru loial al UE şi susţinător fidel al Ucrainei, într-o nouă dimensiune, deoarece Simion se opune oricărui ajutor militar către Kiev şi îi critică pe „birocraţii de la Bruxelles” cu regularitate.

România se află în plină frământare de la victoria surprinzătoare la alegerile prezidenţiale din noiembrie trecut a lui Călin Georgescu, un fost înalt funcţionar public acuzat de criticii săi că este pro-Kremlin.

Curtea Constituţională a invalidat acel vot şi l-a exclus pe Georgescu de la noile alegeri, după o campanie masivă pe TikTok, marcată de suspiciuni de interferenţă rusă.

O decizie rarisimă în UE, care a stârnit proteste majore şi a sporit furia împotriva premierului Ciolacu, aflat în funcţie din 2023 şi a cărui imagine a fost pătată de scandaluri de corupţie, scrie AFP.

Această incertitudine politică sporită vine într-un moment în care România, ţară cu 19 milioane de locuitori, înregistrează cel mai grav deficit public dintre Cei 27 (9,3% din PIB) pentru 2024 şi se confruntă cu dificultăţi economice.

„Suntem în cea mai complicată situaţie pe care a trăit-o România” de la tranziţia democratică de la sfârşitul comunismului, rezumă expertul citat de AFP.

EFE: Liberalul Cătălin Predoiu îşi va asuma cu titlu interimar şefia guvernului României

Agenţia de presă spaniolă informează că numirea lui Predoiu în funcţia de şef al guvernului până la formarea unui nou executiv a fost semnată de preşedintele interimar Ilie Bolojan după acceptarea demisiei lui Ciolacu.

Bolojan „a semnat decretul de numire a lui Marian-Cătălin Predoiu în funcţia de prim-ministru interimar, care va îndeplini funcţia de prim-ministru până la formarea unui nou guvern", a precizat biroul prezidenţial într-un comunicat emis marţi.

Anunţându-şi luni seară demisia şi plecarea Partidului Social Democrat (PSD) de la guvernare, Ciolacu a apreciat că coaliţia tripartită proeuropeană aflată la putere, formată după alegerile legislative din decembrie anul trecut, „nu mai este legitimă".

El a făcut astfel referire la victoria clară obţinută duminică la urne de euroscepticul şi ultranaţionalistul George Simion, cu 40,9% din voturi, şi la eşecul lui Crin Antonescu, candidatul comun al celor trei partide de guvernământ (PSD, PNL de centru-dreapta şi UDMR, partidul etnicilor maghiari).

După ce a aflat de decizia lui Ciolacu şi a PSD, Predoiu, care este şi liderul interimar al PNL, a anunţat că partidul său nu va renunţa la guvernare, întrucât miniştrii săi "au jurat să servească interesele românilor", scrie EFE.

Viitorul preşedinte al României va juca un rol important în formarea unui nou guvern, scrie EFE. Funcţia prezidenţială din România are responsabilităţi importante, în special în politica externă şi de apărare, astfel încât aceste alegeri sunt considerate cruciale pentru direcţia viitoare a ţării, notează agenţia de presă citată.

Dpa: Demisia lui Ciolacu marchează sfârşitul coaliţiei între PSD şi PNL

Agenţia de presă germană dpa remarcă totodată că demisia lui Marcel Ciolacu marchează şi sfârşitul coaliţiei între PSD şi PNL, însă miniştrii social-democraţi vor rămâne deocamdată în funcţie cu titlu interimar.

Agenţia citată notează în acelaşi timp că Predoiu - numit de preşedintele interimar Ilie Bolojan, care la rândul său se află în funcţie din februarie, de la demisia fostului preşedinte Klaus Iohannis - preia şefia guvernului cu doar două săptămâni înaintea turului doi de scrutin.

În altă ordine de idei, Nicuşor Dan a declarat că nu va forma o alianţă cu niciun partid şi nu va vorbi despre partide în campania electorală, ci doar despre programe şi problemele cu care se confruntă cetăţenii.

Observatorii de la Bucureşti consideră că o cooperare deschisă cu partidele tradiţionale proeuropene, care sunt nepopulare în rândul multor români, ar putea reduce şansele deja slabe ale lui Dan în turul doi al alegerilor prezidenţiale