„Tara a crescut într-o familie mormonă, adeptă a supraviețuirii, într-o zonă rurală din Idaho, fiind crescută de părinți care credeau că sfârșitul lumii este iminent și că familia ar trebui să aibă cât mai puține legături cu lumea exterioară. În cele din urmă, ea s-a desprins de părinții ei, un proces care a părut o versiune mult mai extremă a ceea ce am trăit eu în copilărie și, cred eu, ceea ce trăiesc mulți oameni: la un moment dat, în copilărie, treci de la a crede că părinții tăi știu totul la a-i vedea ca pe niște adulți cu limite. Tara surprinde acest proces de autodescoperire într-un mod remarcabil în acest memoriu de neuitat.”, a scris Bill Gates.
Fondatorul Microsoft Bill Gates a scris, pe blogul său, că înainte de a-și scrie propriile memorii, publicate în volumul „Codul sursă”, tradus și publicat și în România, au fost câteva autobiografii care l-au impresionat profund. „Memoriile sunt o bună reamintire că oamenii au nenumărate povești fascinante de spus despre viețile lor”, a scris miliardarul, care a făcut o selecție de cinci autobiografii pe care le-a recomandat cititorilor din întreaga lume.
„Simt că învăț mereu, dar intru cu adevărat într-un mod serios de învățare atunci când încep un proiect nou. În primele zile ale Microsoft, am citit enorm despre companii de tehnologie, iar când am început Fundația Gates, am cercetat istoria filantropiei americane. Scrierea memoriilor mele nu a fost diferită: m-am gândit la ce aș putea învăța din cele mai bune autobiografii pe care le-am citit”, a scris Bill Gates pe blogul său.
Miliardarul face în mod regulat recomandări de carte, mai ales cu prilejul vacanțelor, când oamenii au mai mult timp liber pe care să și-l petreacă citind. De pildă, în preajma Revelionului, Bill Gates a recomandat patru cărți care ne pot ajuta să înțelegem lumea în care trăim mai bine. Pe blogul său însă puteți găsi nenumărate recenzii de carte.
Cele cinci autobiografii selectate de Bill Gates sunt extrem de diferite una de cealaltă și totuși Bill Gates a spus că nu a reușit să și le scoată din minte deși au trecut ani de când le-a citit pe unele dintre ele.
„Cu excepția cărții „Chasing Hope” de Nicholas Kristof, pe toate celelalte le-am citit înainte să termin „Source Code” — de fapt, am citit „Personal History” a lui Katharine Graham cu ani buni înainte să mă decid să scriu. (Cartea lui Nick e atât de bună încât am vrut s-o includ oricum.)
Nu vei găsi o legătură directă între aceste cărți și „Source Code” („Codul Sursă” în traducerea editurilor din România n.red). Dar cred că se regăsesc în ea nuanțe din vulnerabilitatea lui Bono în fața propriilor provocări, perspectiva în transformare a Tarei Westover asupra părinților ei și sentimentul lui Trevor Noah din copilărie că nu se potrivea cu lumea din jur”, a scris el.
Iată cele cinci memorii care l-au impresionat pe Bill Gates:
-
„Personal History”, de Katharine Graham: o relatare puternică despre cum a devenit directoarea Washington Post și a condus publicația prin unele dintre cele mai definitorii momente ale sale.
„Am cunoscut-o pe Kay Graham, legendara directoare a Washington Post, pe 5 iulie 1991, în aceeași zi în care l-am întâlnit și pe Warren Buffett, și am devenit buni prieteni. Mi-a plăcut enorm să o ascult pe Kay vorbind despre viața ei remarcabilă: cum a preluat conducerea Post-ului într-o perioadă în care puține femei dețineau astfel de poziții de lider, cum l-a înfruntat pe președintele Nixon pentru a proteja articolele ziarului despre Watergate și Documentele Pentagonului, cum a negociat încheierea unei greve a tipografilor și multe altele. Această autobiografie profundă este o reamintire valoroasă că liderii adevărați pot apărea din cele mai neașteptate locuri”, a scris Bill Gates.
-
„Chasing Hope”, de Nicholas Kristof: o poveste despre jurnalism global, optimism liniștit și o viață dedicată crizelor trecute cu vederea.
„În 1997, Nick Kristof a scris un articol care mi-a schimbat cursul vieții. Era despre numărul uriaș de copii din țările sărace care mureau din cauza diareei și m-a ajutat să decid asupra direcției în care să-mi concentrez donațiile. De atunci, am urmărit activitatea lui Nick constant și am păstrat legătura. A relatat din peste 150 de țări, acoperind subiecte precum războiul, sărăcia, sănătatea și drepturile omului. În acest memoriu extraordinar, Nick scrie despre cum reușește să rămână optimist în privința lumii, în ciuda a tot ce a văzut. Cartea lui m-a pus pe gânduri: lumea ar fi un loc mai bun dacă ar exista mai mulți oameni ca Nick Kristof”, a explicat Bill Gates.
-
„Educated”, de Tara Westover: un memoriu captivant despre desprinderea de o copilărie în stil supraviețuitor și descoperirea puterii educației.
-
„Born a Crime”, de Trevor Noah: o reflecție amuzantă și emoționantă despre cum este să fii un copil de rasă mixtă sub apartheid în Africa de Sud.
„Încă din 2017, am spus că acest memoriu arată cum fostul prezentator al The Daily Show „și-a șlefuit abordarea de-a lungul unei vieți în care nu s-a simțit niciodată pe deplin integrat”. Și eu am crescut simțind uneori că nu mă potrivesc cu lumea din jur, deși Trevor are, fără îndoială, un motiv mult mai puternic să spună asta. El a fost un copil birasial în Africa de Sud pe vremea apartheidului, într-o țară în care relațiile interrasiale erau interzise. A fost, așa cum spune și titlul, „născut în urma unei infracțiuni”. În această carte, ca și în comedia sa, Trevor folosește perspectiva sa exterioară ca pe un atu. Viziunea lui depășește granițele.
-
„Surrender”, de Bono: o privire neașteptat de vulnerabilă asupra faimei, familiei și combustibilului emoțional care a alimentat o viață în muzică.
„Sunt norocos că părinții mei m-au susținut mereu în pasiunea mea pentru calculatoare, însă părinții lui Bono au avut o perspectivă cu totul diferită asupra pasiunii lui pentru muzică. El spune că părinții lui practic l-au ignorat, ceea ce l-a determinat să încerce și mai mult să le capteze atenția. „Lipsa de interes a tatălui meu... față de vocea fiului său nu e ușor de explicat, dar s-ar putea să fi fost esențială.” Bono arată o vulnerabilitate profundă în acest memoriu surprinzător de sincer, scriind despre „nevoia de a fi necesar” și despre cum a învățat că nu își va putea umple golurile emoționale doar cântând în fața unor mulțimi uriașe. Această carte a fost un model grozav pentru mine în a învăța cum pot fi deschis în legătură cu propriile mele provocări în „Source Code”., a conchis Bill Gates.
Bill Gates a anunțat recent că își va dona întreaga avere, de aproximativ 200 de miliarde de dolari, în următorii 20 de ani, iar Fundația pe care a creat-o alături de soția lui în 2000 va fi închisă. Fondatorul Microsoft a scris pe blogul său că se vor spune multe după moartea lui, dar nu și că a murit un om bogat.