Vladimir Putin a ajuns la concluzia că bombardarea mai puternică a Ucrainei este cea mai bună modalitate de forța Kievul să accepte negocierile pentru încheierea conflictului în condițiile dictate de el, scrie Bloomberg, care citează surse de la Kremlin. Președintele Rusiei este convins că nu va suferi nicio consecință din partea Administrației Trump pentru escaladarea militară și că președintele american nu va face probabil prea multe pentru a consolida apărarea Ucrainei. Mai mult, surse de la Kremlin au spus că Putin este cu ochii pe conflictul din Fâșia Gaza pe care îl consideră mai dur decât cel dus de el împotriva Ucrainei și e încurajat de reacția SUA și UE față acțiunile Israelului.
Forțele ruse au intensificat deja atacurile asupra țintelor militare și civile din Ucraina de când cei doi lideri s-au întâlnit la Anchorage luna trecută, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins cererea lui Putin de a ceda mai mult teritoriu în estul Ucrainei.
Vladimir Putin intenționează să continue să vizeze rețeaua energetică și alte infrastructuri ale Kievului, conform aceloraşi surse.
Discuțiile din Alaska l-au convins pe Putin că Trump nu are niciun interes să intervină în conflict, au adăugat acestea.
Ca răspuns la intensificarea agresiunii Rusiei, Trump și-a exprimat în această săptămână frustrarea față de abordarea lui Putin și a lansat ideea unor sancțiuni mai dure împotriva Moscovei și a aliaților săi pentru a bloca veniturile Rusiei din petrol.
Însă, în același timp, insistă ca aliații europeni ai Kievului să ia măsuri dificile înainte ca SUA să facă vreo mișcare.
Trump a cerut țărilor din G7 să impună tarife Chinei și Indiei drept pedeapsă pentru cumpărarea de gaze rusești, în timp ce oficialii discută măsuri suplimentare împotriva Kremlinului.
Uniunea Europeană dezbate, de asemenea, un nou pachet de sancțiuni și plănuiește accelerarea eliminării dependenței de gazul natural lichefiat rusesc.
Strategia Moscovei de a forța concesii de la Kiev
Tacticile recente ale Moscovei subliniază în ce măsură semnalele de reținere venite din Washington încurajează Kremlinul să continue războiul de uzură, menit să forțeze concesii din partea Ucrainei. Oficialii ruși văd această strategie drept o modalitate de a slăbi apărarea Kievului și, totodată, de a pregăti terenul pentru viitoare negocieri.
„Este important pentru Putin să le arate lui Trump și europenilor că încă își permite să escaladeze situația. Putin încearcă să-și crească puterea de negociere pentru următoarea rundă de discuții privind Ucraina, oricând ar avea loc acestea”, este de părere Vita Spivak, expert în Rusia de la agenția Gatehouse Advisory Partners.
Însă, pe măsură ce intensitatea atacurilor aeriene a crescut, ritmul avansurilor teritoriale ale Rusiei a încetinit, în ciuda eforturilor de a spori presiunea de-a lungul liniei frontului.
Rusia a redislocat 100.000 de soldați pentru a ataca orașul Pokrovsk, un bastion ucrainean din regiunea Donețk, potrivit lui Zelenski, care a anunțat în această săptămână că forțele sale au reușit chiar să recucerească unele teritorii în Donețk.
„Ofensiva de vară a Rusiei din 2025 nu a reușit să asigure controlul niciunui oraș vizat din estul Ucrainei”, a declarat Alex Kokcharov, analist de geoeconomie la Bloomberg Economics.
La rândul său, armata ucraineană și-a intensificat atacurile cu drone asupra infrastructurii energetice a Rusiei, urmărind să reducă aprovizionarea cu combustibil către liniile de front.
Au vizat instalații de prelucrare a petrolului care reprezintă aproximativ jumătate din capacitatea de rafinare a Rusiei, potrivit calculelor Bloomberg, deși cantitatea reală de perturbare a aprovizionării cu combustibil este mult mai mică decât atât.
La puțin peste două săptămâni după summitul din Alaska, Putin a spus că vede „lumina de la capătul tunelului”, dar s-a grăbit să adauge că rămâne pregătit să ”îndeplinească sarcinile stabilite prin mijloace militare”.
Moscova, însă, a mers deja mai departe după ce întâlnirea din august dintre Trump și Putin nu a dus la niciun acord, au spus persoane apropiate Kremlinului.
Putin consideră războiul din Gaza mai dur decât cel împotriva Ucrainei
Putin a urmărit, de asemenea, războiul prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu din Gaza, au declarat două persoane apropiate Kremlinului.
El consideră războiul dus de Netanyahu în Gaza ca fiind mai dură decât războiul Rusiei în Ucraina și remarcă faptul că aceasta a fost în mare măsură acceptată de guvernele din SUA și Europa, subminând criticile lor la adresa Moscovei.
Președintele rus va rămâne implicat în orice dialog în curs cu SUA, dar va continua să facă ceea ce consideră că este în interesul său, au spus aceleași surse.
„Putin caută să obțină câteva victorii vizibile până la iarnă, dar până acum eșuează pe câmpul de luptă. De aceea recurge la șantaj nuclear și presiune psihologică, inclusiv bombardamente în masă”, a declarat Nikolai Petrov, cercetător principal la Centrul pentru Strategii Eurasiatice Noi, pentru Bloomberg.