Aderarea la zona euro depinde de îndeplinirea unor condiții economice stricte, precum menținerea unui deficit bugetar de aproximativ 3% din PIB, o inflație scăzută și stabilă și o datorie publică sustenabilă, precizează un un raport publicat de BNR.
Pe de altă parte, documentul subliniază că problemele economice ale României sunt generate de politicile fiscale și bugetare, nu de neapartenența la zona euro.
“Aderarea la zona euro nu poate avea loc atât timp cât nu avem deficite bugetare mici (3 la sută din PIB) și o inflație joasă în mod sustenabil, o datorie publică sustenabilă. Necazurile din România sunt cauzate, în principal, nu de nonapartenența la zona euro, ci de erori în politica fiscală/bugetară”, precizează raportul BNR.
De asemenea, comparațiile cu Bulgaria sunt considerate incomplete, deoarece ignoră rolul regimului de consiliu monetar în stabilitatea economică a acesteia.
“Comparația care se face cu Bulgaria, în termeni de aderare la zona euro, subestimează rolul consiliului monetar în guvernanța publică din țara vecină, un regim de politică monetară introdus acum cca. trei decenii pentru a stăvili mari turbulențe financiare, economice și sociale. Aderarea la zona euro are o semnificație geopolitică mai mare în condițiile actuale și prefigurabile”.
Amintim că, pe 2 aprilie, guvernatorul Mugur Isărescu a atras atenția că România nu poate adopta euro până când întreaga țară, nu doar zonele dezvoltate precum Bucureștiul, îndeplinește criteriile economice necesare. El a precizat că România are deja un proiect de țară reprezentat de aderarea la OCDE, aflată în faza finală, iar următorul obiectiv strategic va fi adoptarea monedei euro, potrivit Agerpres.
Impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra economiei
Raportul BNR precizează că războiul din Orientul Mijlociu este o lovitură pentru Europa (UE), dar și pentru economia României, care trece printr-un proces de consolidare fiscal-bugetară dureros.
“Este de amintit că anul 2024 s-a încheiat cu un deficit cash de 8,7 la sută din PIB și ESA de 9,3 la sută din PIB (un deficit cvasi-egal cu cel din anul pandemiei, 2020). Aceste deficite au fost de departe cele mai înalte din UE.
În 2025, deficitul ar fi fost mai înalt de 10 la sută din PIB dacă nu ar fi fost înghețate salariile bugetarilor și pensiile la nivelul din noiembrie 2024. Programul de corecție bugetară a făcut ca deficitul să fie chiar mai mic decât ținta asumată la rectificarea din noiembrie 2025: 7,65 la sută din PIB față de 8,4 la sută din PIB (în varianta cash). Această performanță s-a datorat restructurării programului PNRR (trecerea de proiecte de la împrumuturi la granturi), cheltuielilor cu dobânzile mai mici decât cele programate la a doua rectificare din noiembrie, cheltuielilor cu personalul și subvențiile mai mici, precum și creșterii unor venituri bugetare”.
BNR mai spune că, în contextul în care Guvernul țintește un deficit cash de 6,2 la sută din PIB în acest an, nu ar fi nevoie de noi taxe și impozite în afara celor din pachetele de măsuri. Adoptarea măsurilor de răspuns la noul șoc energetic nu ar trebui să deraieze mersul consolidării bugetare.