Bolojan dezvăluie sporuri „scăpate de sub control” în patru ministere: „Și-au dat stimulent, apoi spor și peste ele încă un spor”

Un funcționar public din Ministerul Fondurilor Europene a acumulat mai multe sporuri peste salariul de bază și a ajuns la un venit lunar de 13.400 lei net, a dezvăluit marți premierul Ilie Bolojan. „Mai mult decât un ministru”, a spus prim-ministrul. Ilie Bolojan a precizat că a întâmpinat astfel de situații de sporuri încasate „în cascadă” în patru ministere. Premierul a adăugat că situații trase la indigo se regăsesc și în companii de stat și alte instituții publice, dar nu pot fi corectate de pe-o zi pe alta. 

Premierul a explicat că angajații de la Fonduri Europene și-au dat sporuri în cascadă și au ajuns la venituri cu 110% mai mari decât cele din sistemul public în general. 

„Sporurile au fost diminuate la anumite ministere. Să știți că prin aceste măsuri am plafonat niște sporuri care se aplicau în cascadă. Avem câteva ministere, patru, unul e Ministerul Fondurilor Europene, care are peste 2.000 de angajați, o armată de oameni, care au reușit în acești ani să-și optimizeze câștigurile. Cum? Și-au impus în salarii un stimulent de fonduri europene, 50%. Peste acest stimulent și-au mai dat un spor de fonduri europene de 45%, peste acest spor și peste stimulent și-au mai dat un spor de condiții vătămătoare, 15%, și au ajuns să aibă salariile cu 110% mai mari decât în sistemul public în general”, a spus Ilie Bolojan la Digi24. 

Prim-ministrul a dat exemplul unui funcționar de execuție de la Ministerul Fondurilor Europene care a ajuns la un salariu de 13.400 de lei pe lună, mai mult decât un ministru. 

„Un funcționar de execuție la acest minister avea 13.400 de lei net, mai mult decât un ministru din Guvernul României. Nici asta nu ar fi fost o problemă, dacă apelurile la toate proiectele europene erau lansate, absorbția pe PNRR era la un nivel deosebit, proiectele care au fost depuse erau analizate și toată absorbția era în grafic. Gândiți-vă că un director avea un salariu de 21.500 de lei net. E această corecție care a fost făcută le va scădea din câștiguri. Dar gândiți-vă câți oameni din salariu privat care lucrează din greu pe o funcție de execuție câștigă acest salariu net. Nu o să mai ia 13.400, o să ia 10.500, oricum mai mult de 2.000 de euro net și trebuie să își câștige funcția”, a spus premierul. 

Ilie Bolojan a explicat că deocamdată a plafonat sporurile din aceste patru ministere, dar rămân o sumedenie de late companii de stat și instituții publice în care contractele de muncă sunt greu de schimbat. 

„Nu mai puteam continua în felul acesta cu această cascadă de sporuri, care se aplicau unele peste altele. Gândiți-vă că aceste măsuri sunt luate pentru patru ministere, dar în multe instituții de stat, în multe structuri, acest sistem de salarizare a fost scăpat de sub control și trebuie corectat. 

Asta nu o putem face de pe o zi pe alta. Necesită o lună, două, trei, uneori e și un contract colectiv de muncă care expiră peste o jumătate de an, uneori managerii acestor companii au și contracte de muncă în care au doar drepturi, criteriile de performanță ... cum sunteți dumneavoastră, doar se prezintă în studio nu ține nimeni cont de audiență, venituri din publicitate, cam așa s-au făcut lcururile. Corectarea nu poate fi făcută de pe o zi pe alta”, a subliniat premierul. 

Drept la replică solicitat de sindicatul angajaţilor MIPE

Sindicatul ”MIPE-Normalitate” a emis un drept la replică, "referitor la informațiile furnizate de domnul premier Ilie Bolojan "

1. Contrar afirmației privind existența unei „armate de 2.000 de angajați”

Structura de personal este subdimensionată, nu supradimensionată, MIPE ( Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene) se confruntă cu un deficit sever de personal și un grad mare de încarcare care poate genera erori de sistem, aspecte semmnalate oficial în:

Raportul Curții de Conturi nr. 200275/13.02.2025

Raportul nr. 220648/28.06.2024

Raportul nr. 1521/12.03.2024

Cu toate acestea, MIPE a obținut rezultate remarcabile datorită profesioniștilor din MIPE obișnuiți să performeze în ciuda tuturor greutăților.

2. Contrar afirmației ”Și-au impus în salariu un stimulent de fonduri europene”

Salariile sunt reglementate legal și finanțate din fonduri europene.

Angajații MIPE NU își stabilesc singuri veniturile.

Sporurile și stimulentele menționate:

- sunt acordate prin Legea 490/2004, OUG 133/2021, OUG 119/2024 – acte emise de Guvernul României;

- sunt în majoritate finanțate din proiecte europene, de la aderarea României la UE, cu scopul explicit de a atrage și menține profesioniști în sistemul public, așa cum recomandă în repetate rânduri Comisia Europeană.

Aceste majorări salariale nu sunt un „exces”, ci o condiție funcțională a absorbției fondurilor europene. Funcționarii publici nu pot desfășura alte activități în paralel cu funcția publică (conform legislației privind conflictul de interese). Mai mult, angajații MIPE:

- sunt asimilați în mod eronat cu familia ocupațională „administrativ”, deși activitatea lor are si specific tehnic, economic și juridic;

- semnează anual declarații de pantouflage, prin care își asumă interdicții post-angajare privind ocuparea de posturi în instituții sau companii legate de activitatea desfășurată.

3. Contrar afirmației ”Au ajuns să aibă salariile cu 110% mai mari decât în sistemul public în general”

Veniturile angajaților MIPE sunt publice și pot fi verificate de orice cetățean, se pot face analize comparative cu alte sectoare din cadrul familiei ocupaționale Fonduri Europene, cu grad similar de complexitate și răspundere juridică, ținând cont ca MIPE este ministerul de gestiune și control la 

nivelul României, fiecare angajat gestionând sute de proiecte, nu 2-4 proiecte ca în alte instituții, mediul privat, primării, consilii județene, are multe sarcini care exced fișei de post, într-un ritm intens și adesea nesustenabil. Toate acestea sunt menționate în Rapoartele de Audit.

Angajatul MIPE răspunde cu bunurile proprii conform OM în vigoare, răspunde în fața Autorității de Audit, Corpul de Control al Guvernului, Curții de Conturi, Comisiei Europene.

Salariile angajaților pot fi verificate direct prin declarațiile de avere publicate anual, în conformitate cu legislația în vigoare.

O analiză oficială din 2024 a plasat MIPE pe locul 17 în topul instituțiilor publice centrale după nivelul veniturilor salariale.

Programul de lucru este adesea extins, fiind necesare ore suplimentare pentru finalizarea sarcinilor de serviciu, inclusiv în weekend, fără compensare financiară sau recuperare efectivă; salarii neindexate cu rata inflației, în ciuda scăderii continue a puterii de cumpărare.

Limitarea accesului la venituri complementare

Aceste prevederi funcționează ca o clauză de neconcurență de facto, în sensul art. 21 și 22 din Codul Muncii. Prin urmare, considerăm că angajații MIPE ar trebui să fie compensați conform art. 21 alin. (3), cu cel puțin 50% din media veniturilor brute ale ultimelor 6 luni, pentru o perioadă de până la 2 ani de la încetarea contractului (conform art. 22 alin. (1).

4. Contrar afirmației premierului ”că asta n-ar fi fost o problemă dacă apelurile la toate proiectele erau lansate pe fonduri europene, absorbţia PNNR era la un nivel deosebit, proiectele care au fost depuse erau analizate şi toată absorbţia era în grafic”.

Rezultatele arată că activitatea MIPE are rezultate remarcabile:

- România este pe locul 2 în UE ca volum al fondurilor atrase în 2025 (4,7 miliarde euro = 15,2% absorbție), peste media europeană de 11%.- 79% din alocarea UE pentru politica de coeziune (FC) are apeluri deschise;

- Gradul de absorbție aferent Programului Dezvoltare Durabilă (PDD) a clasat România pe locul 1 în UE;

- 15.982 proiecte au fost depuse, depășind 146% din alocarea UE;

- 5.622 contracte de finanțare semnate.

În orice țară din UE profesioniștii sunt răsplătiți, nu umiliți.

Referitor la absorbția PNRR menționăm că MIPE este minister coordonator, programul fiind implementat de ministerele care au responsabilitatea îndeplinirii jaloanelor, astfel că întârzierile nu pot fi atribuite exclusiv MIPE. Absorbția este de 33% din alocare (locul 17 din 25 state membre), fiind cauzată, în principal, de lipsa unor decizii politice, care a condus la neîndeplinirea unor reforme-cheie cu alocare de sute de milioane de euro (ex.: legea pensiilor speciale, operaționalizarea efectivă a AMPIP, aplicare principiilor de bună guvernanță în companiile de stat).

Salariații MIPE sunt solidari cu explicația dată de domnul premier Ilie BOLOJAN, față de câștigurile obținute de domnia sa în anul 2007, comunicată prin biroul de comunicare al primului ministru:

”Facem precizarea că ceea ce contează cu adevărat într-o funcție publică este ceea ce faci cât timp o ocupi, în raport cu remunerația primită. Asta face diferența dintre o sinecură și o responsabilitate asumată”.

Solicităm pe această cale difuzarea acestui drept la replică:

• în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la primirea cererii;

• în cadrul aceleiași emisiuni sau într-un program cu același interval orar și durată echivalentă, conform art. 41 din Legea audiovizualului și Deciziei CNA nr. 220/2011.

Vă mulțumim pentru respectarea dreptului la o informare echilibrată și bazată pe fapte verificabile.

Cu stimă,

Carmen Maican,

Președinte

Sindicat ”MIPE-Normalitate”