Care ar fi fost, de fapt, primul alfabet din lume

Cu atât de multe texte străvechi descoperite în întreaga lume, o întrebare firească este: care este cel mai vechi alfabet confirmat?

Potrivit experților consultați de Live Science, cel mai probabil este vorba despre scrierea proto-sinaitică, dezvoltată în urmă cu aproximativ 4.000 de ani de către lucrători canaaniți la o mină de turcoaz din regiunea Sinai, Egipt. Această scriere a evoluat în alfabetul fenician, care a inspirat ulterior alfabetele ebraic timpuriu, grec și latin.

Totuși, o descoperire din noiembrie 2024 realizată de cercetători de la Universitatea Johns Hopkins sugerează că o formă de scriere alfabetică ar fi fost folosită cu câteva sute de ani mai devreme, în nordul Siriei de astăzi. Dovezile constau în patru cilindri de lut de dimensiunea unui deget, proveniți dintr-un mormânt din Epoca Bronzului de la Umm el-Marra, lângă Alep.

Datarea cu radiocarbon indică faptul că simbolurile de pe cilindri au fost inscripționate în jurul anului 2400 î.Hr., cu aproximativ 500 de ani înainte de apariția scrierii proto-sinaitice.

Totuși, nu toți specialiștii sunt convinși de această descoperire. Deși recunosc că inscripțiile de la Umm el-Marra sunt clar o formă de scriere, unii dintre aceștia, precum filologul Philippa Steele de la Universitatea din Cambridge, atrag atenția că este dificil de demonstrat că acestea ar face parte dintr-un sistem alfabetic în adevăratul sens.

Ce este, de fapt, un alfabet

Scrisul a fost inventat în mod independent în mai multe regiuni ale lumii. Hieroglifele egiptene și cuneiforma sumeriană datează din jurul anului 3200 î.Hr., iar scrierea chineză antică a apărut în mileniul al II-lea î.Hr. În America, cel mai vechi sistem de scriere cunoscut este cel olmec, din jurul anului 600 î.Hr.

Totuși, aceste sisteme nu sunt considerate alfabete. Ele sunt fie logografice (unde fiecare simbol reprezintă un cuvânt sau un concept), fie silabice (simboluri pentru silabe), uneori cu unele elemente fonetice.

Spre deosebire de acestea, alfabetele sunt formate din semne care reprezintă sunete distincte, numite foneme, ce compun cuvintele rostite.

Deși scrierea proto-sinaitică pare să fi fost influențată de hieroglifele egiptene, Steele subliniază că ea reprezintă o inovație clară – un nou concept care merge dincolo de simpla adaptare a unui sistem existent.

Fascinația pentru scrierile nedescifrate

Steele studiază și scrierile din Epoca Bronzului din Creta, Grecia și Cipru – unele dintre ele rămase nedescifrate. Ea notează că Cipru a păstrat sistemul silabic vechi pentru mai bine de o mie de ani, folosindu-l chiar și pentru limba greacă, în timp ce restul lumii grecești adoptase deja alfabetul.

Pe de altă parte, Silvia Ferrara, filolog la Universitatea din Bologna, care nu a fost implicată în cercetarea din Siria, este pasionată de sistemele încă nedezlegate, cum ar fi scrierea proto-elamită din sud-vestul Iranului – posibil o influență asupra cuneiformei mesopotamiene.

Disputele legate de scrierea proto-sinaitică

Deși scrierea proto-sinaitică este, în general, considerată primul alfabet adevărat, descoperirea de la Umm el-Marra ar putea rescrie istoria. Arheologul Glenn Schwartz, care a condus săpăturile, afirmă că artefactele sunt mai vechi decât orice altă inscripție proto-sinaitică cunoscută, ceea ce sugerează că alfabetul ar putea avea o origine complet diferită de cea cunoscută până acum.

Ferrara consideră că apariția unui alfabet cu 500 de ani mai devreme nu este șocantă, dar localizarea în Siria este remarcabilă. „Ideile și conceptele călătoreau mult mai mult decât ne arată artefactele arheologice,” a explicat ea.

Totuși, Steele rămâne prudentă: „Cilindrii de la Umm el-Marra conțin prea puține semne pentru a putea spune clar că este vorba despre un alfabet. Avem nevoie de mai multe dovezi pentru a înțelege structura acestui sistem de scriere.”

Ea adaugă că, deși unele simboluri seamănă cu cele din proto-sinaitic, în alte cazuri legătura este neclară: „Dacă asemănările sunt doar vizuale, fără o analiză structurală mai profundă, este greu de tras concluzii ferme. Mi-aș dori să apară mai multe descoperiri contemporane pentru a înțelege mai bine tradițiile de scriere din acea perioadă.”