Demisia Guvernului condus de Rosen Jeliazkov din Bulgaria, sub presiunea străzii, a aruncat țara vecină într-o nouă criză politică, într-un moment dificil din punct de vedere economic, marcat de nevoia adoptării unui nou buget și de trecerea de la 1 ianuarie 2026 la moneda euro. Mii de oameni, inclusiv mulți tineri, au ieșit în stradă zile în șir cerând schimbări politice profunde și reforme anticorupție. Nemulțumirea publică a fost alimentată de un proiect de buget pentru 2026 care includea majorări de taxe și contribuții. Acest proiect a fost perceput ca un simbol al proastei guvernări și al corupției.
Având în vedere cât de divizată este clasa politică din Bulgaria, este de așteptat ca blocajul politic să se accentueze în următoarele luni. La Sofia, sunt voci care, deja, vorbesc despre o nouă rundă de alegeri anticipate după demisia guvernului din Bulgaria. Ar fi al optulea scrutin parlamentar, din aprilie 2021, care ar putea să arate în continuare incapacitatea de a forma un executiv stabil, așa cum relatează Novinite.
Protestele continuă în Bulgaria, după demisia Guvernului Rosen Jeliazkov
Totodată, protestele ar putea să continue la Sofia și în marile orașe din Bulgaria, chiar și după demisia guvernului. Ele sunt alimentate de aspirațiile unei generații tinere, care folosește rețelele sociale pentru mobilizare și dezbaterea politică.
Evenimentele din Bulgaria au dezvăluit o ruptură tot mai mare între partidele de guvernământ și tineri. Pe 1 decembrie, generația Z din Bulgaria a ieșit în stradă în cadrul celor mai mari demonstrații la nivel național din ultimele decenii, cerând revocarea bugetului pentru anul viitor și demisia guvernului.
Deși guvernul a răspuns protestelor prin introducerea unui nou proiect de buget care amână creșterile impozitelor și ale contribuțiilor sociale pentru doi ani, acest lucru nu a liniștit mulțimea. Frustrarea a crescut, iar generației Z a revenit în stradă și continuă să ceară reforme și după demisia Guvernului Jeliazkov.
Așa cum remarcă publicația Deutsche Welle, generația Z este prima generație din Bulgaria care nu are amintiri personale nici despre regimul comunist, care a condus țara din 1944 până în 1989, nici despre criza hiperinflaționistă de la sfârșitul anilor 1990.
„Bugetul a fost motivul protestului, dar cauza principală este că nu vedem nicio perspectivă de a rămâne în Bulgaria, de a începe o afacere sau de a întemeia o familie”, a declarat un elev de liceu pentru sursa citată.
Într-o țară în care prezența la vot abia a ajuns la 39% la ultimele alegeri parlamentare, tinerii s-au implicat din ce în ce mai mult în politică de când au început protestele de masă.
Bulgaria se îndreaptă spre noi alegeri anticipate
Din punct de vedere politic, perspectivele sunt haotice. Premierul Rosen Jeliazkov și-a depus mandatul pe 11 decembrie, cu doar câteva ore înainte de votul unei moțiuni de cenzură. Demisia Guvernului Bulgariei a marcat sfârșitul coaliției de guvernare de la Sofia, alcătuită cu greu, în ianuarie 2025, după luni de negocieri dificile, între partidul conservator, pro-european GERB–SDS, partid din care provine Rosen Jeliazkov, formațiunea de stânga BSP–OL și partidul populist ITN.
Consultările inițiate de președintele Rumen Radev cu formațiunile politice parlamentare, joi, 18 decembrie, întăresc perspectiva unor noi alegeri anticipate care s-ar putea organiza în primăvara anului 2026. Liderii partidelor din actuala Adunare Națională de la Sofia i-au transmis președintelui că formarea unui nou guvern în cadrul acestei legislaturi este nefezabilă.
Între timp, parlamentarii au aprobat un „buget extins”, permițând statului să funcționeze până la trei luni fără un cadru financiar regulat pentru noul an. Până la adoptarea unei legi complete, veniturile vor continua să fie colectate conform regulilor actuale, iar salariile, pensiile și beneficiile sociale vor fi plătite integral.
Lipsa unui consens pentru formarea unui nou guvern în actualul legislativ
Semnalele date de partidele parlamentare pregătesc terenul pentru un nou scrutin. Vicepreședinta grupului parlamentar GERB, Denitsa Sacheva, a subliniat că Bulgaria are nevoie de o „reluare a încrederii publice”, menționând că au existat 11 guverne interimare în perioada de tranziție, șapte conduse de actuala conducere politică.
Coaliția de opoziție „Continuăm Schimbarea - Bulgaria Democrată” (WCC-DB) a îndemnat în continuare la proteste publice, subliniind că guvernarea sub actuala majoritate parlamentară este imposibilă. Coaliția a cerut modificări urgente ale Codului Electoral, subliniind necesitatea unor alegeri transparente și a implementării votului bazat integral pe mașini pentru a preveni defectele inerente buletinelor de vot pe hârtie.
DPS-Un Nou Început a reiterat apelul la votul automat, deși a subliniat necesitatea unor sisteme fără compromisuri pentru a înlocui mașinile defecte utilizate în prezent.
Deputatul „renașterii”, Petar Petrov, a confirmat că partidul său nu susține un nou cabinet în cadrul acestui parlament, dar rămâne deschis colaborării la inițiativele politice propuse de președintele Radev.
Între timp, criticii de dreapta, precum liderul KOD, Petar Moskov, au cerut o alternativă politică substanțială, concentrându-se pe reformele economice și de guvernare de centru-dreapta și avertizând că modelele de guvernare anterioare, în special sub GERB, necesită responsabilitate. Moskov a propus un „cordon sanitar” în jurul administrațiilor anterioare pentru a asigura o nouă direcție credibilă.
În cadrul dezbaterilor, președintele Radev a îndemnat Parlamentul să modifice Codul Electoral și să implementeze votul automat pentru a minimiza subiectivitatea în numărarea voturilor.
Efectele demisiei guvernului din Bulgaria asupra adoptării monedei euro
Demisia guvernului din Bulgaria și instabilitatea politică nu va rămâne fără consecințe economice, iar reformele structurale ar putea fi blocate. Evenimentele nu vor avea, însă, vreun impact asupra adoptării monedei euro. Comisia Europeană a declarat că, indiferent de situația politică, „deciziile necesare au fost luate și rămân în vigoare”.
Cu toate acestea, potrivit Fitch Ratings, constrângerile instituționale și instabilitatea politică vor întârzia progresul reformelor structurale față de țările din regiune, în ciuda finalizării cu succes a procesului de adoptare a monedei euro.
Bulgaria este în urmă în ceea ce privește absorbția fondurilor UE în cadrul Facilității de redresare și reziliență (RRF) și al fondurilor de coeziune regulate. Acest lucru ar putea reprezenta o provocare pentru plățile RRF, având în vedere termenul limită de implementare de la sfârșitul lunii august 2026.
Demisia guvernului bulgar evidențiază provocările implementării reformelor structurale, inclusiv a ajustării fiscale, și modul în care aceasta poate afecta creșterea economică, mai afirmă Fitch Ratings într-un raport.
Agenția prevede, de asemenea, alegeri anticipate, cel mai probabil în primăvara anului 2026. Acestea ar fi cele opt alegeri anticipate ale Bulgariei din 2021.