Un inel de bronz cu gravura Farului din Alexandria a fost descoperit într-un palat de pe o insulă scufundată din Egipt
Publicat acum 1 ora si 9 minute
Dovezile genetice arată că grecii de astăzi sunt descendenți ai micenienilor, care au dominat Grecia continentală și regiunea Mării Egee între anii 1600 și 1200 î.Hr. Concluzia provine dintr-un studiu din 2017, în cadrul căruia cercetătorii au analizat ADN-ul extras din dinții a 19 persoane ale căror rămășițe au fost descoperite în mai multe situri arheologice din Grecia continentală și Creta, scrie Greek Reporter.
Printre acestea se numărau zece persoane din civilizația minoică din Creta, care au trăit între anii 2900 și 1700 î.Hr., patru micenieni descoperiți la Micene și în alte cimitire din Grecia continentală, datați între 1700 și 1200 î.Hr., precum și cinci persoane aparținând unor comunități agricole timpurii sau unor culturi din Epoca Bronzului, din Grecia și Turcia, care au trăit între 5400 și 1340 î.Hr.
Potrivit articolului care prezintă cercetarea, aproximativ 75 - 80% din ADN-ul micenienilor era comun cu cel al minoicilor care îi precedaseră, iar grecii moderni au în comun cu micenienii aproximativ 70 - 80% din ADN.
Comparând 1,2 milioane de poziții din codul genetic, cercetătorii au putut stabili legăturile de rudenie între persoanele analizate. Rezultatele studiului au fost publicate în revista Nature.
Deși originea genetică a grecilor moderni este legată în mare măsură de micenieni, alte populații au contribuit, de-a lungul istoriei, la structura lor genetică, inclusiv în perioadele romană, bizantină și otomană, precum și prin migrațiile slave. Totuși, aceste influențe nu par să fi modificat radical moștenirea genetică provenită de la strămoșii micenieni.
Legături genetice între grecii moderni și micenieni
Compararea ADN-ului grecilor de astăzi cu cel al micenienilor a scos la iveală asemănări care sugerează că aceste civilizații din Epoca Bronzului au pus bazele genetice ale populațiilor de mai târziu.
Continuitatea dintre micenieni și oamenii de astăzi este "deosebit de remarcabilă, având în vedere că regiunea Mării Egee a fost, timp de mii de ani, un loc de întâlnire al civilizațiilor", a declarat George Stamatoyannopoulos, de la Universitatea Washington din Seattle, unul dintre autorii studiului.
Rezultatele sugerează că principalele componente ale originii genetice a grecilor erau deja prezente în Epoca Bronzului. Migrația primilor agricultori din Anatolia a pus bazele structurii genetice a grecilor și, de fapt, a unei mari părți a populației europene.
"Răspândirea populațiilor agricole a fost momentul decisiv în care principalele elemente ale populației grecești erau deja prezente", a explicat arheologul Colin Renfrew, de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, care nu a participat la cercetare.
Studiul a identificat și legături între minoici și micenieni
Cercetarea a arătat că micenienii erau strâns înrudiți cu populația civilizației minoice, care a înflorit pe insula Creta între anii 2000 și 1400 î.Hr.
Ambele populații aveau variante genetice asociate cu părul șaten și ochii căprui, trăsături reprezentate și în frescele și pe vasele lor ceramice, deși vorbeau limbi diferite.
Potrivit rezultatelor publicate în Nature, micenienii și minoicii erau foarte apropiați genetic. Aproximativ trei sferturi din originea lor genetică provenea de la primii agricultori care trăiseră în Grecia și în sud-vestul Anatoliei, regiune aflată astăzi în Turcia.
Ambele populații aveau și o moștenire genetică legată de populații din Caucaz și din zona Iranului de astăzi. Aceasta sugerează o migrație timpurie dinspre est, petrecută după stabilirea primilor agricultori în regiune, dar înainte ca populațiile miceniană și minoică să se diferențieze.
Micenienii prezentau însă o diferență importantă: între 4% și 16% din originea lor genetică provenea de la strămoși din nord, înrudiți cu populații din Europa de Est sau Siberia.
Potrivit lui Iosif Lazaridis, specialist în genetica populațiilor la Universitatea Harvard, această diferență sugerează că un al doilea val de populații a ajuns din Europa de Est în Grecia continentală, fără să ajungă și pe insula Creta. În timp, populația formată pe continent a devenit cunoscută drept miceniană.
Comentând importanța cercetării, arheologul suedez Kristian Kristiansen, de la Universitatea din Göteborg, a declarat că "rezultatele au deschis un nou capitol în istoria genetică a Eurasiei de Vest și a regiunii mediteraneene din Epoca Bronzului".