Uniunea Europeană s-a confruntat, miercuri, cu un val tot mai mare de critici după ce a ridicat sancțiunile impuse a doi miliardari ruși. Unele state membre spun că decizia subminează unul dintre pilonii sprijinului pentru efortul de război al Ucrainei și transmite semnalul că blocul comunitar cedează la șantaj, scrie Reuters.
Sub presiunea Franței și în ciuda apelurilor Ucrainei, UE a decis marți să ridice înghețarea activelor și interdicțiile de călătorie impuse magnatului ruso-uzbec din industria metalelor, Alișer Usmanov, și lui Mihail Fridman, cofondatorul unuia dintre cele mai mari conglomerate din Rusia.
Franța le-a spus neoficial partenerilor că Azerbaidjanul folosea cazul sancțiunilor lui Usmanov pentru a face presiuni asupra Parisului în privința a doi cetățeni francezi reținuți în această țară, au declarat pentru Reuters trei diplomați.
Președintele azer Ilham Aliev l-a grațiat miercuri pe un cetățean francez condamnat pentru spionaj. Parisul a descris decizia drept un „gest umanitar”.
Insistența Franței pentru ridicarea sancțiunilor lui Usmanov a determinat Luxemburgul să ceară același tratament pentru Fridman. Miliardarul a deschis împotriva Luxemburgului o acțiune în valoare de 16 miliarde de dolari pentru înghețarea activelor sale.
„O cutie a Pandorei cum n-am mai văzut”
Bill Browder, finanțist britanic și opozant al președintelui rus Vladimir Putin, a declarat că „fiecare oligarh rus sancționat” va începe acum să colaboreze cu „dictaturi de doi bani din întreaga lume” pentru a obține pârghii prin care să scape de sancțiuni.
„Franța tocmai a deschis o cutie a Pandorei cum n-am mai văzut”, a scris el pe X.
Celelalte guverne au considerat că nu au prea multe opțiuni și au acceptat cererea Franței, pe care Parisul a legat-o de securitatea națională. În schimb, sancțiunile legate de Rusia impuse altor aproximativ 3.000 de persoane și organizații au fost prelungite pentru următorii trei ani, au explicat diplomații.
Diplomați din mai multe țări au spus că speră ca perioada lungă de prelungire să descurajeze alte încercări similare în viitorul apropiat. Franța și-a putut impune cererea și pentru că sancțiunile erau pe punctul de a expira.
În interiorul UE, unele dintre cele mai dure critici au venit din statele baltice. Letonia a blocat inițial decizia, înainte să accepte să se abțină.
Ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a declarat pentru Reuters, la Adunarea Generală a ONU de la New York, că decizia transmite „un semnal foarte prost, într-un moment nepotrivit, când Rusia pune de fapt și mai multă presiune pe Ucraina”.
Diplomați europeni care au vorbit sub protecția anonimatului, pentru a putea discuta despre dezbaterile interne, au spus că nemulțumirea față de această decizie este larg răspândită în cele 27 de state membre.
„Cu siguranță nu este un moment glorios”, a spus unul dintre ei.
Ucraina pune sub semnul întrebării decizia UE
Vladislav Vlasiuk, comisarul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru politica de sancțiuni, a spus că a fost șocat să afle că UE se pregătește să ridice sancțiunile impuse celor doi miliardari.
„Nu îmi venea să cred. Chiar nu mă așteptam”, a declarat el.
Vlasiuk a salutat prelungirea sancțiunilor pentru trei ani, dar s-a întrebat: „Chiar merită să scoți de pe listă două nume de o asemenea anvergură?”
Întrebat despre decizie la o conferință de presă la Bruxelles, miercuri, purtătorul de cuvânt al UE pentru politică externă, Christian Wigand, a insistat asupra prelungirii sancțiunilor și a spus că blocul comunitar va continua să impună noi măsuri.
„Am adoptat 21 de pachete de sancțiuni. Și, în paralel, lucrăm și la un nou set de sancțiuni”, a declarat Wigand.
El a precizat că UE vrea să crească presiunea asupra complexului militar-industrial al Rusiei și asupra „flotei din umbră”, formată din petroliere care transportă petrol și gaze.
Serviciul de politică externă al UE a propus adăugarea a circa 1.600 de nume pe lista de sancțiuni. Unii diplomați speră ca statele membre să aprobe rapid aceste completări, pentru a arăta că blocul rămâne angajat în politica de sancțiuni.
Unii diplomați au pus sub semnul întrebării explicațiile Franței privind ridicarea sancțiunilor lui Usmanov. Oficialii francezi au părut adesea stânjeniți atunci când și-au apărat poziția și când au fost întrebați de jurnaliști dacă situația cetățenilor reținuți în Azerbaidjan era adevăratul motiv al deciziei.
Un oficial european de rang înalt a spus că Parisul și-a pierdut mult din credibilitate. Asta i-ar putea face mai dificilă promovarea unor inițiative în UE, în condițiile în care Emmanuel Macron intră în ultimele luni de mandat ca președinte al Franței.
Guntram Wolff, cercetător senior la think tank-ul Bruegel de la Bruxelles, a apreciat că decizia nu va avea un impact major asupra războiului din Ucraina. Transmite însă „un semnal foarte negativ, că UE a fost dispusă să facă excepții mai mult sau mai puțin dubioase într-un moment de presiune politică”.