Avioanele americane staţionate în România, primele misiuni în Orient: Sunt operaţiuni logistice, nu implică ţara noastră în război
Publicat acum 21 ore si 33 minute
Există două variante prin care România poate participa la efortul de a debloca Strâmtoarea Ormuz, și anume o contribuție doar cu militari de elită din forțele pentru operații speciale într-un contingent britanic sau cu o navă de deminare în cadrul unei grupări navale condusă de un stat membru NATO puternic, a declarat sâmbătă Radu Tudor, realizator emisiuni Antena 3 CNN şi analist militar.
Președintele Nicușor Dan a anunțat, vineri seara, că România se alătură unei coaliții formate din alte cinci state europene (Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Olanda) și Japonia pentru „asigurarea în Strâmtoarea Ormuz a libertǎții de navigație”. Cele șapte țări au semnat o declarație în care își anunță disponibilitatea de a „contribui la eforturi adecvate pentru a asigura trecerea sigură prin Strâmtoare”. Șeful statului a subliniat că țara noastră „își păstrează decizia clară de a nu se implica în conflictul din Orientul Mijlociu”.
Președintele Nicușor Dan a subliniat că blocarea navigației prin Strâmtoarea Ormuz are efecte care sunt resimțite inclusiv de România, „în special în ceea ce privește prețul combustibililor”.
”Această criză economică care a început, care are la bază o criză energetică profundă, potrivit reprezentanților Agenției Internaționale pentru Energie, este cea mai puternică criză energetică din istorie și, dacă ea se va prelungi, riscă să pună la pământ toate economiile occidentale și nu numai. Din această perspectivă vine această decizie surprinzătoare în sensul bun al cuvântului din partea președintelui Nicușor Dan.
România a primit o invitație de a se alătura acestei coaliții pe care o putem asemăna cu Coaliția de Voință, care a mai funcționat de-a lungul timpului, în ceea ce privește intervenția din Afganistan, fie în ceea ce privește intervenția din Irak și nu numai, a mai fost în anii 90 și în alte zone sensibile.
E un lucru extraordinar de bun faptul că niște state puternice occidentale, state membre NATO, s-au gândit să invite România să participe, ceea ce înseamnă că noi avem un bun profil militar și de securitate, avem o relație diplomatică bună cu aceste state și dacă vom încerca să creăm o misiune în strâmtarea Ormuz, România va fi acolo. România contează. Cred că acest context este foarte, foarte bun și el merită detaliat.
Există două variante prin care România poate participa în această misiune. Prima dintre ele și, probabil, să spunem, cea mai fezabilă, este participarea cu un contingent al Forțelor pentru Operații Speciale în cadrul unui detașament britanic de exemplu, al unui alt stat membru NATO, dar mergem pe ideea de colaborare cu Marea Britanie, pentru că lucrul acesta se întâmplă în mod constant. E unul din cei mai puternici parteneri militari ai României. Așadar, dacă într-un detașament britanic avem și 20-30 de luptători din forțele pentru operații speciale români, atunci perspectiva contribuției noastre este una cât se poate de concretă.
A doua e varianta participării cu nave ale Forțelor Navale Române, în special vânătoare de mine. Dacă o navă românească vânătoare de mine se alătură unei grupări navale conduse de Marea Britanie sau de Germania sau alt stat NATO, evident, e o contribuție esențială navă plus echipaj. Expertiza noastră este recunoscută în materie. Noi, în momentul de față avem în Marea Neagră o misiune de deminare realizată împreună cu Bulgaria și cu Turcia, la care avem și contribuția altor state membre NATO. De exemplu, canadienii, dar și alții, contribuie la operațiunea aceasta de deminare în Marea Neagră. Zona de vest a Mării Negre este plină de mine. Zeci de astfel de mine au fost până în momentul de față eliminate în conflictul dintre Rusia și Ucraina.
Deci, sunt două variante: o contribuție doar cu militari de elită din forțele pentru operații speciale într-un contingent britanic sau cu o navă de deminare în cadrul unei grupări navale condusă de un stat membru NATO puternic.
Sunt câteva elemente precursoare pe care trebuie să le aducem în discuția noastră. În primul și în primul rând, președintele Dona Tran s-a pripit atunci când a atacat NATO, spunând că nu se alătură efortului militar în strâmtoarea Ormuz. NATO nu se poate implica dacă o țară nu invocă în primul rând articolul pentru consultări în cadrul Consiliului Nord-Atlantic și apoi să ceară participarea într-o misiune militară. Statele Unite n-au făcut acest lucru. Din perspectiva aceasta greșeala este la la Washington și atacurile și criticile președintelui Trump la adresa NATO sunt nejustificate.
Doi, dacă va exista o misiune militară în strâmtoarea Ormuz, ea nu va fi o misiune militară NATO. Va fi o misiune de tip Coaliție de Voință. Adică statele care vor să ajute la calmarea situației și care răspund apelului Statelor Unite formează o coaliție, se invită între ele cine dorește să participe în așa fel încât să se facă un grup consistent care să ducă la aplanarea conflictului și la tranzitarea Strâmtorii Ormuz de către acele nave petroliere.
Potrivit informațiilor noastre sunt peste 3.000 de nave cu petrol și gaz care în momentul de față sunt blocate în strâmtoarea Ormuz.
România și toate celelalte state nu vor participa cu această misiune militară în apele teritoriale ale Iranului. Nu vom intra în conflict cu Iranul. Nu e o chestiune de conflict sau de război. România nu merge la război. Această misiune militară va avea probabil un mandat din partea Organizației Națiunilor Unite și va rămâne în apele internaționale în așa fel încât să se limiteze orice fel de contact militar cu Iranul”, a explicat Radu Tudor.