Un nou studiu alarmant arată că băuturile carbogazoase cu îndulcitori artificiali pot fi asociate cu un risc crescut de boală hepatică metabolică asociată steatozei (MASLD) — cea mai frecventă afecțiune a ficatului din SUA. Și, surprinzător, aceste băuturi „fără zahăr” par mai periculoase decât cele cu zahăr obișnuit, scrie NYPost.
„Cercetarea noastră arată că băuturile cu conținut redus sau zero de zahăr sunt de fapt asociate cu un risc mai mare de MASLD, chiar și la un consum modest, cum ar fi o doză pe zi”, a declarat Lihe Liu, autorul principal al studiului și doctorand în gastroenterologie la Spitalul Universitar din Soochow, China.
„Aceste rezultate contrazic percepția generală conform căreia aceste băuturi sunt inofensive și sugerează că trebuie să reconsiderăm rolul lor în alimentație și sănătatea ficatului”, a adăugat el.
Cât de „dietetică” e, de fapt, băutura dietetică?
Tot mai multe cercetări leagă îndulcitorii artificiali de riscuri crescute de sindrom metabolic, diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. Unele substanțe pot afecta flora intestinală, pot deregla nivelurile de glucoză din sânge și pot favoriza formarea cheagurilor.
„Băuturile cu zahăr au fost de mult criticate, dar variantele lor ‘diet’ au fost văzute drept o alegere mai sănătoasă”, a spus Liu. „Realitatea este că ambele sunt consumate pe scară largă, iar efectele lor asupra ficatului nu au fost pe deplin înțelese.”
Un studiu de amploare cu peste 120.000 de participanți
Echipa lui Liu a urmărit aproape 123.800 de adulți din Marea Britanie, fără afecțiuni hepatice, între 2009 și 2012, analizând obiceiurile lor de hidratare. Participanții au fost întrebați câte băuturi carbogazoase au consumat în ziua anterioară, fiecare unitate echivalând cu o doză de 250 ml.
Cei care au consumat mai mult de o doză de băutură dietetică pe zi au avut un risc cu 60% mai mare de MASLD, în timp ce consumul aceleiași cantități de suc cu zahăr a crescut riscul cu 50%.
Ambele tipuri de băuturi au fost asociate cu acumularea de grăsime în ficat, însă doar cele dietetice au fost legate de un risc mai mare de decese asociate bolilor hepatice.
„Zahărul provoacă creșteri rapide ale glicemiei și insulinei, favorizează acumularea de grăsime și crește acidul uric — toate acestea contribuind la steatoza hepatică”, a explicat Liu.
„Pe de altă parte, îndulcitorii artificiali pot afecta microbiomul intestinal, pot deregla senzația de sațietate și pot stimula secreția de insulină.”
Apa – cel mai sigur „tratament preventiv”
Aproximativ 38% dintre adulți suferă deja de MASLD, iar cifra ar putea depăși 55% până în 2040, odată cu creșterea cazurilor de obezitate și diabet.
Vestea bună? Înlocuirea sucurilor, fie ele cu zahăr sau „diet”, cu apă a redus riscul de MASLD cu 12,8% și, respectiv, 15,2%.
„Cea mai sigură opțiune rămâne limitarea tuturor băuturilor îndulcite, fie naturale, fie artificiale”, a concluzionat Liu.
„Apa este cea mai bună alegere: nu pune presiune metabolică asupra organismului, previne acumularea de grăsime în ficat și menține hidratarea optimă.”
Rezultatele studiului au fost prezentate la United European Gastroenterology Week, desfășurată la Berlin. Cercetătorii urmează acum să investigheze modul în care zahărul și îndulcitorii artificiali interacționează cu bacteriile intestinale și cum influențează evoluția bolilor hepatice.