Dependența copiilor de ecrane, droguri, zahăr și jocuri de noroc costă statul 1,35 miliarde de euro pe an

Adicțiile nu mai sunt doar o dramă socială, ci o gaură uriașă în bugetul statului. România pierde anual peste un miliard de euro din cauza dependențelor în rândul minorilor. Banii se duc pe internări, intervenții de urgență, poliție şi asistență socială. La acestea se adaugă pierderi de productivitate și de capital uman echivalente cu încă circa jumătate de punct de PIB. În acest context, Guvernul face un pas important: nu doar înăspreşte pedepsele, ci lansează o nouă strategie națională, axată pe prevenție, intervenție timpurie și sprijin pentru familii, inspirată din modele europene de succes. 

Un studiu național realizat de Academia de Studii Economice (ASE) din București intitulat „Impactul economic și social al adicțiilor la minori în România” arată că adicțiile minorilor din România generează costuri anuale de 0,4% din PIB, echivalentul a 1,35 miliarde de euro. Comportamentele adictive ale minorilor sunt asociate, anual, cu: 

• 55.000 de cazuri medicale;
• 49.000 de cazuri în zona justiției și ordinii publice;
• 41.000 de cazuri în asistență socială;
• 90.000 cazuri de pierderi de productivitate parentală; 

„Noi am testat mai întâi sănătatea emoțională a mamelor și apoi am vrut să vedem care este impactul economic asupra statului. 1,35 de miliarde de euro plătește statul an de an pentru adicții”, a explica Laura Cosoi, fondatoarea Asociației „Eu te iubesc”, care a colaborat cu ASE la elaborarea acestui studiu. 

Autorii studiului subliniază că suma de 1,35 miliarde de euro ar putea acoperi construcția a 48 de bazine olimpice de înot sau factura la gaze pentru peste 6 milioane de gospodării, adică aproximativ 69% din totalul gospodăriilor din România.

„Mai bine facem bazine de înot de banii aceia, mai bine facem parcurile funcționale, mă referă în Capitală în special, mai bine facem tabere, era pe vremuri Clubul Copiilor unde copiii erau încurajați să-și dezvolte diverse abilități.

Cred foarte mult că un copil fără pasiuni e un copil care ar putea cădea oricând în patima adicțiilor de orice fel. Trebuie să le depistăm pasiunile și să îi încurajăm, să ne ocupăm de ei. 

Am obiceiul să spun că copiii mei sunt și copiii societății și copiii societății sunt și copiii mei, degeaba îi cresc eu pe ai mei cum știu, bine și frumos, și ei ajung într-o lume plină de pericole și nu se pot apăra”, a spus Laura Cosoi. 

Adicțiile la care se referă studiul sunt multiple: 

• adicţii de substanţe (inclusiv, cu titlu exemplificativ: alcool, nicotină, zahăr, canabis,
  opioide, noi substanţe psihoactive, medicamente utilizate fără recomandare medicală);
  
• adicții tehnologice (utilizare problematică de platforme sociale, gaming, streaming și
  alte servicii digitale);
  
• adicţii comportamentale (jocuri de noroc, cumpărături compulsive etc.), adesea mediate digital;

Studiul include astfel și adicţia de jocuri de calculator. Timpul zilnic petrecut de adolescenți în gaming generează pierderi economice și fiscale estimate la 9,2 miliarde de lei anual, adică încă 0,52% din PIB.

În acest context, Guvernul face un pas important și schimbă abordarea în lupta cu adicțiile. Noua direcție urmărește programe de prevenție în școli, implicarea comunităților locale și acces mai rapid la servicii de consiliere și tratament, după modele europene care au demonstrat că investiția în prevenție reduce semnificativ costurile pe termen lung.

„Este extrem de importantă comunicarea în familie, să comunicăm cu copiii noștri despre absolut orice și subiectele mai puțin importante. Mai departe avem nevoie de instituțiile publice, de instituțiile statului, să ne ajute. Noi aici ne adresăm în primul rând părinților din acele funcții, care au și ei aceleași temeri și îngrijorări ca și noi legate de aceste adicții digitale, și mă bucur că am semnat un agreement cu Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor. Este primul memorandum semnat cu o instituție a statului”, a explicat Laura Cosoi. 

Aşadar, pentru prima dată, Guvernul României recunoaște oficial că adicțiile nu sunt doar o problemă socială, ci și una de interes economic major, și introduce o strategie națională axată pe prevenție. După ani de reacții punctuale și campanii formale, statul vorbește, în sfârșit, despre intervenție timpurie, sprijin pentru familii și politici publice bazate pe date.