În 1823, exploratorii britanici Hugh Clapperton, Dixon Denham și Walter Oudney s-au numărat printre primii europeni care au documentat Lacul Ciad și regatele din jurul acestuia. La acea vreme, au fost impresionați de întinderea unuia dintre cele mai mari lacuri interioare ale Africii. Două secole mai târziu, imaginea este complet diferită. Aproximativ 90% din suprafața Lacului Ciad a dispărut, rămânând doar o mică parte din întinderea de apă care acoperea cândva aproximativ 25.000 de kilometri pătrați.
Dispariția lacului nu amenință doar una dintre cele mai importante surse de apă din regiune, ci și mijloacele de trai ale celor aproximativ 50 de milioane de oameni din Camerun, Ciad, Niger și Nigeria, care depind direct de resursele sale, potrivit Times of India.
Din acest motiv, autoritățile și statele din regiune promovează ambițiosul proiect Transaqua, estimat la aproximativ 50 de miliarde de dolari. Acesta propune devierea unei părți din apele bazinului fluviului Congo către Lacul Ciad, în încercarea de a-i reface nivelul și de a limita efectele crizei hidrologice.
› Vezi galeria foto ‹
Schimbările climatice au accelerat declinul lacului
Specialiștii consideră că schimbările climatice au intensificat presiunea asupra Lacului Ciad. Creșterea temperaturilor, perioadele tot mai lungi de secetă și modificarea regimului precipitațiilor au redus cantitatea de apă care alimentează lacul.
În același timp, creșterea populației și extinderea sistemelor de irigații au mărit semnificativ consumul de apă. Drept consecință, producția de pește a scăzut, terenurile agricole s-au redus, iar competiția pentru resursele de apă și pășuni s-a intensificat.
Impactul economic depășește însă efectele asupra mediului. Veniturile gospodăriilor au scăzut, securitatea alimentară este tot mai fragilă, iar milioane de oameni depind din ce în ce mai mult de ajutorul umanitar.
Miliarde de dolari pentru refacerea regiunii
În paralel cu proiectul Transaqua, guvernele africane și instituțiile financiare internaționale au început să finanțeze intervenții menite să stabilizeze regiunea.
În mai 2026, Banca Africană de Dezvoltare, Comisia Bazinului Lacului Ciad și cele cinci state membre au lansat programul de asistență tehnică PARFEBALT, în valoare de 10 milioane de dolari. Programul urmărește îmbunătățirea colectării datelor privind resursele de apă, consolidarea cooperării regionale și pregătirea unor investiții de amploare pentru refacerea funcțiilor ecologice și economice ale lacului.
Anterior, în 2020, Banca Mondială a aprobat finanțări de 346 de milioane de dolari pentru două programe regionale dedicate susținerii mijloacelor de trai, cooperării dintre state și creșterii rezilienței comunităților din Camerun, Ciad, Niger și Nigeria.
Un alt proiect, în valoare de 170 de milioane de dolari, dedicat redresării și dezvoltării regiunii Lacului Ciad, a sprijinit agricultura adaptată schimbărilor climatice, redeschiderea piețelor și crearea de locuri de muncă. Până în octombrie 2025, acesta contribuise la îmbunătățirea condițiilor de trai pentru aproximativ 1,5 milioane de persoane și oferise sprijin direct pentru peste 434.000 de locuitori.
În februarie 2025, Banca Mondială a aprobat încă 170 de milioane de dolari pentru dezvoltarea transportului, logisticii și lanțurilor valorice regionale din Ciad. Programul este estimat să aducă beneficii pentru aproximativ 3,8 milioane de persoane și să finanțeze construcția unor importante legături rutiere.
De asemenea, Fondul African de Dezvoltare a alocat aproape 18 milioane de dolari (17,97 milioane) pentru programe de stabilizare în Camerun și Ciad, destinate unui număr de aproximativ 125.200 de beneficiari.
Proiectul Transaqua, cea mai ambițioasă soluție
În ciuda investițiilor deja realizate, proiectul Transaqua rămâne cea mai ambițioasă inițiativă pentru salvarea Lacului Ciad.
Dacă va fi implementat, acesta ar putea modifica radical viitorul uneia dintre cele mai afectate regiuni de schimbările climatice, contribuind la refacerea rezervelor de apă, revitalizarea agriculturii și pescuitului, precum și la îmbunătățirea condițiilor de viață pentru zeci de milioane de oameni.
Proiectul Transaqua, propus încă din 1982
Ideea proiectului Transaqua datează din 1982, când compania italiană de inginerie Bonifica Spa a propus construirea unui canal cu o lungime de aproximativ 2.400 de kilometri, care să transporte apă din afluenții fluviului Congo către râul Chari, principala sursă de alimentare a Lacului Ciad.
Timp de mai multe decenii, proiectul a rămas doar la stadiul de concept, din cauza dimensiunii sale impresionante, a costurilor foarte ridicate și a necesității unui acord între mai multe state africane.
Inițiativa a revenit în atenția liderilor regionali după cel de-al 14-lea Summit al șefilor de stat și de guvern ai Comisiei Bazinului Lacului Ciad, desfășurat în aprilie 2016. În urma reuniunii, Comisia a semnat un memorandum de înțelegere cu compania chineză POWERCHINA International Group Limited, care și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini transferul de apă din bazinul fluviului Congo către Lacul Ciad.
Vicepreședintele companiei, Tian Hailua, a anunțat atunci că POWERCHINA va oferi sprijin tehnic și financiar, inclusiv o contribuție de 1,8 milioane de dolari pentru pregătirea studiilor necesare înaintea unei eventuale implementări.
Ce beneficii ar putea aduce proiectul de 50 de miliarde de dolari
Susținătorii proiectului, estimat la aproximativ 50 de miliarde de dolari și coordonat de Comisia Bazinului Lacului Ciad în numele statelor participante, consideră că acesta ar putea avea efecte majore asupra întregii regiuni.
Printre beneficiile anticipate se numără:
- refacerea nivelului apei din Lacul Ciad;
- producerea de energie electrică;
- dezvoltarea agriculturii și creșterea producției alimentare;
- îmbunătățirea transportului și stimularea dezvoltării industriale.
Cu toate acestea, Transaqua rămâne, în prezent, doar o propunere. Costurile foarte mari, impactul potențial asupra mediului și dificultatea obținerii unui acord între toate statele implicate continuă să întârzie demararea lucrărilor.
De ce este nevoie urgentă de o soluție
Reducerea dramatică a suprafeței Lacului Ciad a coincis cu agravarea sărăciei, șomajului și insecurității în întreaga regiune. Deși degradarea mediului nu este cauza directă a conflictelor, dispariția zonelor de pescuit și reducerea terenurilor agricole au limitat drastic oportunitățile economice pentru milioane de oameni.
În acest context, gruparea extremistă Boko Haram și alte organizații armate au profitat de nivelul ridicat al șomajului, de slaba prezență a autorităților și de nemulțumirea socială din nord-estul Nigeriei și din statele învecinate.
Între ianuarie și iulie 2026, peste 77.500 de persoane au fost strămutate în bazinul Lacului Ciad, ceea ce a amplificat presiunea asupra guvernelor de a găsi soluții pentru refacerea economiei locale și protejarea mijloacelor de trai ale populației.
Specialiștii avertizează că viitorul a milioane de oameni depinde de măsurile care vor fi adoptate în următorii ani. Fie că va fi implementat proiectul Transaqua, fie că vor fi extinse programele de restaurare ecologică deja existente, soarta Lacului Ciad va influența nu doar supraviețuirea unuia dintre cele mai importante lacuri ale Africii, ci și stabilitatea economică și socială a unei întregi regiuni.