Magistraţii de la Tribunalul Constanţa au decis să judece mai devreme dosarul în care lichidatorul CITR cere schimbarea preţului de vânzare a şantierului naval Damen Mangalia. Termenul a fost mutat de pe 28 septembrie pe 4 septembrie. Ar putea fi propusă vânzarea pentru o sumă mai mică decât cea de 184 milioane de euro, cât este estimată valoarea de piaţă în prezent.
În 24 august, magistraţii de la Tribunalul Constanţa au acceptat solicitarea lichidatorului CITR de preschimbare a termenului de judecată în dosarul în care administratorul special cere ca vânzarea să pornească de la valoarea considerabil redusă faţă de 184 milioane de euro, valoarea de piaţă.
Aceasta din urmă a fost impusă la finalul lunii mai printr-o hotărâre a Adunării Creditorilor, controlată în proporţie de peste 85% de compania - mamă Damen şi de diferite societăţi din grup. Noua strategie de vânzare a şantierului naval din Mangalia prevede cel puţin şase licitaţii, fiecare la valoarea de piaţă de 184 de milioane de euro.
Primele două au avut loc fără vreo ofertă, iar a treia e programată pentru 28 august, în aceleaşi condiţii.
Șantierul Naval Damen Mangalia este, în prezent, în faliment.
La finalul lunii mai, reprezentanţii Guvernului României au oferit Rheinmetall un contract de 920 de milioane de euro pentru construcţia a patru nave militare, fiind vizată şi preluarea şantierului din Mangalia în acest preţ.
Finanţat prin Programul SAFE, finalizarea integrală a proiectului ar trebui să se desfăşoare într-un termen de execuţie extrem de strâns, respectiv 2030. Între timp, toţi cei 1.011 angajaţi au primit decizii de concediere, ultimele contracte fiind încheiate din 15 iulie 2026.
Pe 22 iulie, reprezentanții companiei Rheinmetall au fost întrebați de ce nu au participat licitaţia de vânzare a şantierului naval Mangalia, din data de 29 iunie. Compania a precizat că nu comentează chestiuni comerciale aflate în desfășurare.
Astfel, News.ro i-a întrebat pe Radu Miruţă, ministrul interimar al Apărării, şi pe Irineu Darău, ministrul interimar al Economiei, dacă există un termen prevăzut până la care Rheinmetall să preia şantierul din Mangalia şi dacă au fost cerute explicaţii pentru faptul că nu s-au prezentat la licitaţie.
„Interacţiunea statului român pentru criteriile de cooperare este gestionată de Ministerul Economiei, cel care reprezintă statul la şantierul naval”, a transmis Radu Miruţă.
Anterior, într-o conferinţă de presă din 28 aprilie, recunoştea că întârzierea preluării va însemna că se va construi mai puţin în România.
„Am auzit că astăzi (n.r. - 28 aprilie) şantierului i s-a declanşat şi procedura de faliment. Este o etapă prin care firma Rheinmetall poate să intre în administrarea acelui şantier şi este o provocare a Guvernului României ca acest lucru să se întâmple cât mai repede. Cu cât se va întâmpla mai târziu, cu atât bucata care se va construi acolo probabil că va fi mai mică, chiar dacă Rheinmetall are obligaţia sub sancţiunea unor penalităţi să construiască acolo”, spune atunci Miruţă.
Întrebat pe 17 iulie, într-o conferinţă de presă, dacă a discutat cu reprezentanţii companiei Rheinmetall de ce nu s-au prezentat la licitaţia pentru preluarea Şantierului Naval Mangalia, a refuzat, din nou, să răspundă.
„Interacţiunea asta o face Ministerul Economiei, nu o face Ministerul Apărării. Ministerul Apărării este beneficiarul acestor produse. Am folosit instrumentul de a primi aceste nave, condiţionând cu celelalte ministere ca ele să se producă în România, pot doar să bănuiesc. Valoarea de lichidare a Şantierului Naval de la Mangalia - 2 Mai este undeva la 87 de milioane de euro, din ce ştiu eu când eram ministrul Economiei. Iar datoriile în dispută sunt undeva la 190”, a spus ministrul interimar.
El a precizat că, cel mai probabil, cei interesaţi de preluarea şantierului aşteaptă ca preţul să scadă până la valoarea reală a acestuia.
„Pe procedura de scoatere la licitaţie a valorilor de acolo, ea scade pe măsură ce nu se prezintă cineva. Îmi imaginez că cei care ar putea fi interesaţi aşteaptă să scadă preţul până la valoarea reală, neplătind altcineva problemele pe care statul român le-a generat în interacţiunea veche cu fosta companie. Bănuiesc că acesta ar putea fi un răspuns. Sunt absolut convins că atâta timp cât condiţionarea producerii acestor nave este legată şi de celelalte contracte, ar fi o pierdere enormă, greu de cuantificat dacă compania ar renunţa la acest contract”, a subliniat Miruţă.
Întrebat dacă a discutat cu Darău şi dacă a luat legătura cu reprezentanţii Rheinmetall pentru a afla de ce compania nu s-a prezentat la licitaţie, el a spus:
„Legea spune că se scoate la licitaţie şantierul, oricine se poate prezenta. Pe de altă parte, contractul făcut de noi, cu condiţiile de cooperare, îi obligă pe cei de la Rheinmetall să facă aceste lucruri la Şantierul Naval Mangalia - 2 Mai. Vă întreb pe dumneavoastră, dacă valoarea unui bun este de 84 de milioane sau de 87 de milioane şi cineva cere pe el 197 diferenţa de la 84 la 197, în dispută, fiind ca o consecinţă a gestionării statului român cu o altă companie a acestui şantier, intuiesc că noua companie nu vine să plătească 197 pentru a acoperi gaura pe care statul român în interacţiune cu această altă companie a făcut-o".
Reacţia ministrului interimar al Economiei
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT) este acţionar majoritar la Şantierul naval 2 Mai Mangalia care, la rândul său, este acţionar majoritar (51%) la Damen Mangalia (DSMa).
„În prezent, din punct de vedere juridic, drepturile decizionale cu privire la DSMa aparţin administratorului judiciar CITR şi Damen, care deţine în mod direct şi împreună cu societăţi afiliate circa 97% din masa credală (n.r. - datorii) declarată în procedura insolvenţei. Acestor entităţi le revine, aşadar, răspunderea pentru derularea ulterioară a operaţiunilor de la DSMa şi evitarea lichidării acesteia”, a transmis spus Irineu Darău, înaintea celei de-a doua licitaţii.
„MEDAT subliniază că, din punct de vedere juridic, statul român nu poate interveni în procedura de faliment aflată în desfăşurare. Întreaga gestiune, conservare şi procedură de valorificare a activelor au trecut exclusiv în atribuţia lichidatorului judiciar desemnat (CITR), sub controlul judecătorului sindic. În ciuda contextului juridic complex, activele industriale rămân de o importanţă strategică majoră pentru România. MEDAT a menţinut un dialog deschis cu potenţialii investitori industriali.
În cadrul evaluărilor tehnice, concernul industrial Rheinmetall a semnalat oficial că dimensiunea totală a activelor de la Mangalia depăşeşte nevoile sale curente, concentrate strict pe zona de producţie militară. Din acest motiv, Rheinmetall a analizat participarea la licitaţie printr-un consorţiu comun cu gigantul transporturilor maritime MSC, entitate capabilă să preia şi să opereze componenta comercială/ civilă a şantierului. Faptul că acest consorţiu nu s-a înscris la prima strigare ţine strict de strategia comercială a investitorilor privaţi şi de analiza structurii de active scoase la vânzare”, a adăugat el.
Întrebat de News.ro, într-o conferinţă de presă susţinută pe 22 iulie, care este suma din SAFE destinată modernizării Şantierului Naval Mangalia, el a evitat un răspuns.
„Problema nu se pune aşa. Pe de o parte, avem un litigiu internaţional şi o societate în faliment, să zicem, de stat, împreună cu fostul partener - Damen. Nu putem şterge cu buretele această situaţie. Adică falimentul e guvernat de nişte legi, ajungi în procese, mai există şi litigiul internaţional. Ce înseamnă asta? Că în afară de terenul care este al statului, da, deci fizic spaţiul de sub acel şantier, restul lucrurilor, inclusiv echipamentele, aparţin acestei societăţi falimentare. Aceasta este realitatea astăzi”, a spus Darău.
El a lăsat să se înţeleagă că o posibilă decizie a investitorilor ar putea fi legată de o decizie a instanţei, care s-ar putea pronunţa în septembrie, referitor la modul de organizare al licitaţiilor. Pe 26 mai, când s-a stabilit strategia de vânzare a şantierului naval din Mangalia, Adunarea Creditorilor, controlată de Damen prin diferite companii din subordine, a decis organizarea a şase licitaţii lunare succesive, la un preţ de pornire de 184 milioane de euro şi nu la valoarea de lichidare de 84 de milioane de euro.
„Aşa s-a decis, la rând şase luni consecutive, cu valoarea cea mai mare posibilă, 184 de milioane, respectiv e un proces care are în septembrie un termen, dacă îmi amintesc bine, 28 septembrie, în care administratorul judiciar cere altfel de traseu şi pe de altă parte, noi, ca stat, observăm această situaţie şi căutăm şi noi instrumentele pe care le avem la dispoziţie”, a transmis Irineu Darău.
El a adăugat că statul român a condiţionat companiei Rheinmetall plata celor 920 de milioane de euro din SAFE pentru investiţia de la Mangalia.
„Trebuie să înţelegem foarte clar ce poate face un administrator judiciar, ce poate face un privat care a fost acolo şi care are peste 95% din masa credală, adică Damen, ce poate face un viitor privat care vrea să investească. Nu este, dacă vreţi, un proces pe care să îl controlăm la zi sau la săptămână. Ar fi ilegal să încercăm aşa ceva şi sunt foarte transparent în treaba asta, dar noi practic am condiţionat acele întregi 920 de milioane de euro din SAFE de investiţia şi construcţia concretă la Mangalia. Cred că este tot ce puteam face”, a concluzionat Darău.