Economiștii se îndoiesc că Guvernul Bolojan va reuși să se încadreze în ținta de deficit de 8,4%, renegociată cu Comisia Europeană, până la sfârșitul anului 2025. Nici cea de 6,4% pentru 2026 nu este realizabilă, cred analiștii. Iar cum reformele în administrația publică se lasă așteptate, economiștii avertizează că, cel mai probabil, în lunile următoare, Executivul va anunța noi accize și noi creșteri de taxe. Efectele: prețuri mai mari, consum mai mic, inflație.
Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, a explicat la Antena 3 CNN că reforma și digitalizarea ANAF ar aduce mai mulți bani la buget, nu taxele mai mari.
Declarațiile miniștrilor și ale premierului, potrivit cărora nu iau în calcul noi creșteri de taxe în 2026, nu liniștesc în acest moment sectorul economic.
Analiștii financiari sunt de părere că, în lipsa reformei administrației publice, fără noi majorări de taxe, Guvernul Bolojan nu va reuși să se încadreze nici în ținta de deficit pentru anul acesta, nici în cea pentru anul viitor.
„Ne așteptăm ca sumele colectate să nu fie suficiente pentru a închide un buget pentru anul 2026 cu un deficit de 6,4, 6,5% cât ar aștepta Uniunea Europeană.
Nivelul de ajustare ar fi unul foarte mare pe care ar trebui să îl facă Guvernul. Văzând că toate aceste măsuri pe partea de cheltuieli întârzie e de așteptat ca până la urmă soluția să vină tot din zona de taxe.
Deși am văzut declarații ale premierului în care spunea că nu sunt căutate soluții în zona de taxe, ci se mizează strict pe o zonă de reducere a cheltuielilor, după cum am observat și în anii anterior toate aceste măsuri de reducere a cheltuielilor sunt foarte greu de adoptat, iată toate discuțiile din Coaliție cu privire la aceste modificări”, a spus Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali la Antena 3 CNN.
Guvernul ar putea lua în calcul taxări indirecte
Printre măsurile luate în calcul de Guvern s-ar putea număra și introducerea unei accize la zahărul din produse solide, nu doar la cel din sucuri cum este în prezent. Camera Consultanților Fiscali intuiește că urmează acest pas după ce Executivul a introdus vinul în zona de produse supuse accizelor.
„Avem o zonă în care, pe de o parte, zahărul e aliment de bază care trebuie să aibă un preț plafonat. Pe de altă parte, îl considerăm un aliment rău când e pus într-un lichid și îl taxăm cu acciză.
Practic, avem Ministerul Agriculturii, care e promotorul plafonării și îl consideră aliment de bază, pe de altă parte vine Ministerul de Finanțe și stabileste că nu e bun pentru că face rău dacă-l pui într-un lichid.
Asta se va duce în prețuri, în inflație, cum se duce orice taxă. Să reușim să inventăm o taxare indirectă care să nu aibă efecte în inflație e o utopie”, a transmis Camera Consultanților Fiscali.
Analiștii fiscali atrag atenția că de anul viitor ar trebui să dispară impozitul suplimentar la petrol și gaze, dar, „când o să vadă Guvernul că o să dispară banii de acolo, ce o să facă? Ori prelungește aplicarea, ori îi mută pe toți în zona de IMCA (impozit minim pe cifra de afaceri n.red)”.
„Probabil vom vedea o nouă serie de măsuri fiscale undeva în noiembrie, odată cu bugetul pe 2026. Eu nu cred că vom avea un final de an fără modificări fiscale. Dacă așa va fi, sper să le vedem într-o lună, nu de Crăciun”, a spus Manolescu.
Cheia unor încasări mai mari la buget e la ANAF
România are cea mai slabă colectare a TVA-ului din Uniunea Europeană. Conform ultimului raport al Comisiei Europene, valabil la nivelul anului 2022, deficitul de încasare a TVA era de 30,6%.
Mai exact, la fiecare 100 de lei de colectat, statul colectează 65 de lei, potrivit realizatorului emisiunii IQ Financiar, Iancu Guda, care și el atrage atenția că fără reforma administrației publice noi creșteri de taxe vor fi greu de evitat, iar sectorul privat nu le va accepta.
Dan Manolescu atrage atenția că pentru o mai bună colectare a taxelor, ANAF trebuie să nu mai întârzie digitalizarea.
„Vedem că apar o serie de reforme în zona ANAF, așteptăm însă o mai corectă integrare a tuturor instrumente digitale pe care ANAF le are la dispoziție. Tot acest efort de digitalizare, de trecere la e-factură, la case de marcat conectate la SAF-T, la e-Transport, ne așteptam să producă efecte mai vizibile ca în alte state”, a spus președintele Camerei Consultanților Fiscali la Antena 3 CNN.
România, campioana Europei la scumpiri uriașe și salarii mici
Românii se confruntă cu cele mai accelerate scumpiri din Uniunea Europeană, inclusiv la alimente, dar avem printre cele mai mici venituri. În plus, plătim și cea mai scumpă energie din Europa.
Dacă ne raportăm la puterea de cumpărare, pentru români reprezintă cea mai mare povară. Avem şi printre cele mai mari dobânzi. Dobânda cheie este de aproape trei ori mai mare faţă de cea stabilită la nivel european. Aşa ajung românii să plătească de trei ori un credit, cu dobânzi care ajung până la 10 la sută.
România are cea mai mare inflație din Europa de aproape un an: se apropie de 10%, adică este de patru ori mai mare decât media UE, care este de 2,4%.
Consumul în România a scăzut cu 4% în luna august, adică în prima lună în care au fost în vigoare măsurile adoptate de Guvernul Bolojan privind majorarea TVA, creșterea accizei, liberalizarea pieței de energie. Economiștii au spus că este cea mai mare contracție lunară de după criza economică din 2009-2010, excluzând perioada de pandemie.
În ultimul său raport, Banca Mondială şi-a revizuit în scădere previziunile privind evoluţia economiei României până în 2027. Economia României încetinește și perspectivele pentru următorii doi ani sunt slabe.