În lipsa unei reforme administrative concrete și a reducerii cheltuielii publice, măsurile adoptate de Guvern până în prezent pentru a aduna bani la buget și a micșora deficitul sunt doar o strategie de represiune financiară, spun economiștii. Astfel, previziunile pentru anul 2026 sunt sumbre: o creștere economică de doar 0,5%, o inflație în continuare ridicată, prețuri mari și, cel mai grav, noi majorări de taxe. Economistul Iancu Guda a explicat la Antena 3 CNN că sectorul privat nu va accepta noi creșteri de accize sau de TVA, povara austerității trebuie împărțită și cu sectorul public. Dacă totuși Guvernul insistă cu astfel de măsuri, tot ce va reuși va fi să sufoce economia pentru că oamenii vor reduce și mai mult consumul.
Fără reforma administrației publice, singura soluție la îndemâna Executivului pentru a aduce mai mulți bani la buget este o nouă majorare de taxe. Taxele care se văd cel mai rapid în încasări sunt accizele și TVA, care ar putea crește până la 22% sau chiar 24%. Iancu Guda atrage atenția însă că ar fi un pas greșit: TVA este deja taxa cea mai prost colectată în România.
„TVA e cea mai prost colectată taxă dintre toate în România, avem cel mai mare gap la TVA din Uniunea Europeană, din 100 de lei colectăm 65 de lei, deci o treime rămâne necolectată. Nu colectăm ce ar trebui să colectăm. Și ce facem? A fost o primă majorare care nu a fost tragică, dar dacă îl creștem din nou fără reforme în sectorul publicat va fi foarte complicat, oamenii nu vor subscrie pentru că nu e echitate și o să scadă consumul, încasările la buget nu vor crește, nu facem decât să sufocăm economia.
Orice este posibil, dar nu cred că ar trebui să se întâmple, nu este fezabil și nu cred că ar fi un semnal bun pentru economie din foarte multe puncte de vedere”, a spus economistul Iancu Guda, realizatorul emisiunii IQ Financiar.
O nouă majorare a TVA ar avea un efect opus celui dorit de Guvern: în loc să aducă bani la buget, încasările vor scădea pentru că oamenii vor consuma mai puțin.
„Acesta ar fi un aspect. Al doilea este mai tehnic. Respectiv efectul în economie, scăderea bazei de taxare, temperarea consumului, care vedem că în luna august are o scădere, e cea mai abruptă scădere într-o singură lună din ultimul deceniu. Deci să crește impozitele în condițiile în care baza scade, fie că lumea nu se mai conformează voluntar, nu fiscalizează, sau pur și simplu scade consumul, atunci nu te ajută la buget”, a explicat Guda.
Economistul a atras atenția că în programul de guvernare, Executivul și-a asumat o împărțire a poverii măsurilor fiscal-bugetare între sectorul privat și cel public.
„Eu am calculat, impactul analizat al planului de guvernare este de 100 de miliarde de lei, cam 50 de miliarde sectorul privat, 50 de miliarde sectorul public. Deja sectorul privat a contribuit prin creșteri de taxe, avem TVA majorat la 21%, creșteri de accize, creșteri de impozit pe divident și așa mai departe.
Următoarele pachete, în special 3 și 4 trebuie să se concentreze asupra sectorului public. Dacă se întâmplă aceste pachete se transmite un mesaj foarte credibil sectorului privat că toată lumea plătește și că se face și reformă și tăiere de cheltuieli la sectorul public.
Imaginați-vă, s-au majorat TVA și multe taxe, nu se fac reformele din pachetele 3 și 4 și se întoarce asupra sectorului privat cu o nouă rafală de creșteri de taxe. Sectorul privat nu va accepta”, a explicat Iancu Guda.
Analistul economic a adăugat că aceste reforme promise de Guvernul Bolojan nu sunt opționale, iar România va fi presată de Fondul Monetar Internațional (FMI) și de Comisia Europeană să le adopte.
„Chiar dacă există această rezistență și proteste democratice, oamenii își văd interesul imediat, toți vor reformă, dar nimeni pe banii lor. Nu avem de ales. Eu sunt optimist și cred că se vor întâmpla aceste reforme. Fie că le fac cei din Coaliția de guvernare, fie că vor fi impuse de un organism extern de finanțatre, mă refer la FMI, sau Comisia Europeană. Pe ritmul de negociere al deficitului fiscal au fost mai flexibili pentru anul acesta să accepte 8,4% deficit, nu cred că vor mai tolera alte abateri anul viitor.
Cred că aceste forme de presiune vor determina guvernanții din Coaliție să impună până la urmă pachetele 3 și 4 pentru că altfel nu ai cum să te întorci tot la sectorul privat, fără să faci reformă în sectorul public și să spui că iar sectorul privat trebuie să contribuie”, a conchis Iancu Guda.
Consumul în România a scăzut cu 4% în luna august, adică în prima lună în care au fost în vigoare măsurile adoptate de Guvernul Bolojan privind majorarea TVA, creșterea accizei, liberalizarea pieței de energie. Economiștii au spus că este cea mai mare contracție lunară de după criza economică din 2009-2010, excluzând perioada de pandemie.
