Bolojan și-a prezentat bilanțul la 100 de zile de mandat: „Nu a fost o austeritate ceea ce s-a făcut, ci măsuri de responsabilitate”

Conferința de presă susținută de premierul Ilie Bolojan poate fi urmărită integral aici:

Reporter Digi24: De ce s-a redus procentul concedierilor din administrația locală de la 20% la 10% și, doi, în reforma fiscală a fost eliminat impozitul minim pe cifra de afaceri care spuneți acum că trebuie reanalizat apoi a reapărut. Se elimină sau nu?

Ilie Bolojan: Acest impozit a rămas așa cum a fost. Au fost discuții legate de regândirea lui. Până la finalul anului, până vom definitiva prevederile care vor intra în vigoare anul viitor, trebuie să ne gândim cât se poate de bine, să facem lucrurile predictibil, nu pe picior. Firmele au nevoie să își pregătească bugete, să își facă calcule. Vom vedea la ce concluzie se ajunge. În toate discuțiile pe care le-am avut cu marile companii acest mpozit a fost pus pe tapet ca o problemă care trebuie rezolvată. 

În ceea ce privește reducerile, nu procentele sunt problema, ci un calcul corect al posturilor este problema. Pot fi instituții în care s-ar putea să constați că nu ai nevoie de instituție, situații în care numărul de posturi e deficitar, sau excedentar. Știți datele de la Cancelarie sau de la Protecția Consumatorului unde reducerile sunt între 20 și 40%. 

Reporter ProTV: Se ia în calcul o nouă creștere a TVA în 2026 sau a altor taxe, de pildă impozitul pe venit?

Ilie Bolojan? Nu există astfel de calcule și niciun fel de intenție. Trebuie să încasăm impozitele deja stabilite, să limităm cheltuielile. Avem încă spații mari pentru a reduce cheltuielile. Toți banii reduși sau înseamnă mai puține dobânzi sau investiții. Nu avem în calcul deloc creșteri de impozite anul viitor. 

Reporter Antena 3 CNN: Veți da săptămâna viitoare hotărâre de guvern pentru organizare alegerilor în București?

Ilie Bolojan: Dacă se va decide această situație, se va da. Așteptăm să se ajungă la o poziție comună. Cred că este bine ca în afara problemelor pe care le avem legat de susținerea unor astfel de probleme mare, dintre care unele nu sunt populare, dacă se mai introduce și un factor suplimentar de tensiune, există riscul ca lucrurile să se complice. Eu consider că alegerile ar trebui să fie organizate cât mai repede, în așa fel încât să fie în spiritul legii și să avem un primar cu un mandat stabil în Capitală, întotdeauna un interimat nu are autoritatea unui primar care are zeci de mii sau sute de mii de voturi în spate, aici e o problemă de realitate politică. Dacă nu se ajunge la un acord, a forța lucrurile nu ar face decât să tensioneze mai mult relațiile din Coaliție. 

Reporter Gândul: Ați vorbit de termenul de echitate. Unde este echitatea dacă ați tăiat bani de la toată lumea dar ne împrumutăm cu 17 milioane de euro bani pentru înarmare în programul SAFE?

Ilie Bolojan: Sunt două aspecte. CASS este o sursă de venit pentru CNAS care trebuie să asigure servicii decente pentru toți cei care ajung la medic în România. Nu poți să ai servicii medicale gratuite nici pentru pensionari, nici pentru oameni cu probleme de invaliditate, nici pentru mame sau copii dacă sistemul nu este finanțat. Dacă ai doar 6,3 milioane de contributori cum avea și 16 milioane de beneficiari nu funcționează acest sistem. Niciun vehicul nu funcționează dacă nu ai venituri. 

Aceste măsuri au fost măsuri corecte, dar încercarea de a le suprapune pe un alt domeniu care este total diferit și anume apărarea țării și o graniță sigură în Europa de Est, în așa fel încât când e Ziua Marinei oamenii să stea liniștiți pe faleză, la Constanța stăm liniștiți, la Odesa cad bombe, această apărare are un cost. Putem beneficia de un credit gândit de UE cu dobânzi de 5 ori mici cu o perioadă de grație de 10 ani, o perioadă de rambursare de 40 de ani. Ar fi fost o eroare să nu accesăm programul SAFE. Dacă nu aveam deficit, nu era nevoie să luăm acest credit. A încurca datele problemei nu au nicio legătură cu problema ci sunt abordări ideologice.

Reporter Explicativ.ro: Ați fost criticat pentru că măsurile de austeritate au fost luate pe spatele celor mai vulnerabile categorii și mai ales pe spatele mediului privat. Măsurile luate sunt doar un leocoplast care nu rezolvă problema care încă supurează? Sau sunt măsuri reale? Cum rămâne cu marea evaziune?

Ilie Bolojan: Niciun guvern nu poate să corecteze lucruri acumulate de ani de zile. Nici la o redacție nu puteți corecta în trei luni de zile ratingul, vă trebuie timp.

Am acționat după niște urgențe impuse de realitate și au fost adoptate aceste măsuri. Poate că ordinea în care am lucrat ar fi trebuit să fie diferită, dar asta s-ar fi putut pune în practică dacă am fi avut timp. Cum nu am avut timp, am luat măsurile impuse de realitate. Trebuie să continuăm. Unul din elementele mele de insistență în permanență e reducerea de cheltuieli. Doar în felul acesta cele 30 de miliarde de euro pe care România le cheltuie anual mai mult decât își permite vor fi compensate.

Dacă nu reducem cheltuielile, ce am făcut până acum ar putea fi doar un bandaj. În ce privește transparența, lipsa de corupție, onestitate, și aceste lucruri trebuie puse în practică. Prin măsurile adoptate ele sunt un pas important, dar nu doar Guvernul e singurul responsabil.

Când există un caz scandalos, dacă în termen scurt am vedea o anchetă rapidă și o condamnare oamenii s-ar gândi dacă mai fac acest lucru. Dacă vezi că o faptă s-a prescris după zece ani, nu mai există efectul de descurajare. Fiecare autoritate trebuie să-și asume răspunderea pentru zona de competență. Cât voi deține această poziție voi uza de toate prerogativele ca să împing lucrurile într-o direcție normală. 

Reporter Radio România Actualități: Vă puteți implica în rezolvarea blocajului din justiție prin faptul că magistrații nu se prezintă în instanțe sau aleg doar porcesele pe care le consideră urgente?

Ilie Bolojan: Personal nu am ce să fac pe această chestiune. Dar consider că Ministerul Justiției poate iniția un dialog cu magistrații, cu CSM. Dacă activitatea este suspendată parțial, moral ar fi ca și salarizarea să fie suspendată parțial, altfel nu cred că este în regulă. Nu e un aspect de respect față de cetățenii români, unii dintre ei depinde de o sentință sau de alta și au nevoie de un serviciu public așa cum toate celelate instituții trebuie să asigurăm un serviciu public decent, din respect pentru cetățeni. 

Reporter RealitateaTV: Ați spus în august că transparența stă la baza funcționării guvernului. La fiecare conferință sunt constrânși de timp. La ultima conferință când un coleg a insistat cu singura întrebare pe care ne-ați amenințat că plecați. Când vom vedea transparența promisă și veți răspunde la întrebările incomode?

Ilie Bolojan: Faptul că în calitate de premier organizez periodic conferințe de presă e o dovadă cât se poate de clară înseamnă că răspund la întrebare. Dacă vreți să mă întrebați, dacă vreți să susțineți discursuri ideologice, vă ascult cu tot respectul, dar nu rezolvăm nimic.

Reporter G4Media: Raportul Departamentul de Stat al SUA arată o percepție covârșitoare legată de corupția generalizată. Împărtășiți această evaluare? Ce măsuri aveți în vedere pentru a reduce această percepție?

Ilie Bolojan: Nu trebuie să reducem percepția, ci realitățile dacă ele sunt. Dacă nu ne-am încasat taxele și impozitele decât parțial, dacă avem o evaziune fiscală uneori în stil mare. Acest lucru nu se poate face decât cu oameni care tolerează acest lucru din sistem. Deci cu oameni care într-o formă sau alta sunt implicați în diferite scheme de corupție. 

Orice măsură care duce la debirocratizare, la simplificare, la digitalizare, va duce sistemic la reducerea acestor posibilități. Acolo unde măsurile administrative nu au efect. Parchetele care trebuie să vâneze acești oameni trebuie să-și facă datoria.

Corupția e un cost social. E o acțiune care trebuie dusă sistematic pe mai multe planuri. 

Reporter Hotnews: Întrebarea se referă la finanțarea partidelor. În Germania, partidele primesc de la buget 0,85 EUR pentru fiecare vot valabil obținut la ultimele alegeri. În România, în 2024, PSD a luat 30 de mil de euro, iar PNL 24 de mil de euro, după cum au scris ziariștii site-ului de investigații Snoop. Asta înseamnă că, la 2 milioane de voturi la alegerile parlamentare din noiembrie 2024, PSD a primit 15 euro pe vot obținut, iar PNL, la 1,3 milioane de voturi, a primit de la buget 18 euro pentru fiecare vot. Partidele noastre iau sume de 20 de ori mai mari decât în Germania pe performanța politică.

Măsurile guvernului pe care-l conduceți sunt însoțite de argumente despre eficiență și performanță. O tăiere de 10% din bugetul partidelor în România, despre care ați vorbit, o considerați bazată pe aceleași criterii aplicate celorlalte domenii? Și când o veți face?

Ilie Bolojan: Ați făcut o comparația legată de anul electoral când alocările au fost cele mai mari. Anul acesta când s-a format bugetul a fost o tăiere de 40%. Cred că partidele pot funcționa cu subvenții mai mici de la bugetul de stat, sunt un susținător al acestei abordări. Dar în afară de procente trebuie să ne gândim la sume și la efecte.

Cu ce sunt de acord este că atunci când ești într-o perioade de restriște, toți, inclusiv partidele politice și parlamentari, trebuie să fie parte la acest efort și sunt convins că se va ajunge la o soluție pentru o corecție suplimentară față de ce a fost până acum.

Reporter: Cu cine colaborați cel mai bine din Coaliție?

Ilie Bolojan: Fiind premier și reprezentând această Coaliție am căutat întotdeauna să colaborez bine cu toate partidele, cu toți liderii, cu toți miniștrii indiferent din ce partid fac parte. Nu mă apuc să fac clasamente. FIecare și-a adus aportul. Soliditatea Coaliției e testată când sunt voturi în Parlament, moțiuni, asumări de răspundere și în actul guvernamental de zi de zi trebuie să mai lucrăm. 

Reporter Euronews: Ați enunțat unele măsuri, cât credeți că ați reușit să economisiți? Pe pachetul de comasări și reduceri, cât doriți să faceți economisiri? Vom avea cât de curând un act normativ pe reducerea subvențiilor partidelor?

Ilie Bolojan: Subvențiile se stabilesc prin buget. Când va veni bugetul se vor stabili pentru anul viitor. Pentru anul acesta vom mai avea o rectificare și poate se ajunge la un consens ca pe ultima lună, de exemplu să nu se mai acorde subvențiile, ceea ce înseamnă o reducere de 10%. E nevoie de acord și se poate face orice fel de rectificare. 

În ceea ce privește efectele acestor măsuri se vor vedea anul viitor. Anul acesta nu au cum să se vadă. Din efectele pe anul viitor, aceste măsuri vor fi de aproximativ 1% din PIB cel puțin. La reducerile din administrație, la o reducere de 10% pe administrația centrală și locală, ceea ce e fezabil fără niciun fel de probleme, ar însemna cel puțin 10 miliarde de lei.

Reporter TVR: Adevăratele reforme sunt încă în așteptare. Sunteți mulțumit de ce ați realizat în cele 100 de zile? Concret, în pachetul 3 vom vedea interdicția cumul pensie – salariu la stat și reducerea pensionării anticipate?

Ilie Bolojan: Când ești într-o coaliție de patru partide, deciziile nu se iau ușor. Dacă era un singur partid, sigur anumite decizii se luau mai repede. Dar asta e realitatea pe care nu o putem ocoli. Uneori dezbaterea e bună că poate ies cel mai bune idei. 

Poate puteam face mai mult dacă eram mai coerenți și mai solidari între noi, dacă acționam ceva mai hotărât. Pe administrație, lucrurile sunt practic rezolvate.

Și eu sper că în afară de discuția legată de cuantumul de reducere, pe care toți colegii îl recunosc că e o necesitate, doar modul în care se face mai trebuie discutat. Săptămâna viitoare vom avea o decizie finală. Cu cât mai repede se clarifică celelalte aspecte care țin de administrația centrală, care și ea trebuie să fie în acest pachet, și celelalte puncte pe care le-am prezentat cred că poate fi făcut cât mai repede un pachet 3 ca să-l adoptăm în această lună. Cu cât se adoptă mai repede, cu atât este mai bine.

Premierul Ilie Bolojan și-a încheiat discursul și primește întrebări de la jurnaliști. 

Reporter RTV: Ați vorbit de facturile românilor. Ministrul Ivan propune un proiect de lege cu un mecanism de sprijin pentru oamenii cu venituri între 2500 și 3000 de lei. Susțineți un așa proiect?

Ilie Bolojan: Formulele de sprijin trebuie date la cei care chiar au nevoie. Pentru a scădea prețul energiei atât pentru cetățeni cât și pentru companii trebuie să avem mai multă producție, trebuie să avem capacitate de stocare mai mare pentru a echilibra lucrurile, e nevoie să avem o piață funcțională și să ne asigurăm că operatorii acționează corect. Nu am discutat cu domnul ministru, dar pentru a rezolva problema pe fond acestea sunt măsurile care trebuie avute în vedere, nu se vor rezolva de pe o zi pe alta. 

„E nevoie să continuăm reformele în Sănătate, Educație. Pentru a face acest lucru e nevoie de coerență în coaliție, de respect între parteneri, de stabilitate și de susținerea pachetelor pentru a asigura o guvernare responsabilă.”

„E nevoie de o reformă a ordinii publice. Ce s-a prezentat la Ministerul de Interne e o bază. Gândiți-vă că avem 10.000 de jandarmi care sunt în pază la diferite obiective. Dacă luăm 30% din ei și îi punem în stradă vom avea mai multă ordine și siguranță publică în zonele unde sunt probleme. E nevoie să integrăm sistemele de dispecerate. Sunt câte patru dispecerate într-o reședință de județ.”

„Trebuie să mobilizăm resurse pe piețele financiare din România. Avem resurse care pot fi valorificate, dacă vom lista la Bursă pachete minoritare ale unor companii publice, care și azi sunt listate, fără a pierde controlul asupra lor, sau listarea de companii nelistate – CEC, Aeroportul Otopeni.

În felul acesta vom gestiona mai bine aceste companii, vom revigora bursa, vom folosi mai bine banii din fondurile de pensii, vom îmbunătăți transparența acestor companii, și cu siguranță având și un acționar privat vor fi mai bine administrate și mai profitabile.

E o zonă pe care nu am exploatat-o suficient. Trebuie să declanșăm această zonă în perioada imediat următoare”

„Trebuie să avem mai mulți angajați în economia locală. Asta nu se poate face decât prin mai multe măsuri. Am spus de creșterea vârstei de pensionare. E insuportabil economic și social să ai oameni care se pensionează la 48 – 50 de ani cu pensiile cât salariile, dar să nu ai oameni în economia reală. Doar puțin peste jumătate din cei care depășesc această vârstă sunt activi în economie, e o problemă cronică pe care trebuie să o corectăm.

Reducerea perioadei de șomaj este o necesitate pentru că în aproape toate orașele nu ai cu cine lucra, sectorul privat duce lipsă serioasp de forță de muncă.

O problemă importantă pe care o avem e descurajarea acordării nejustificate a concediilor medicale, costul anual este de 6 milioane de lei, deci peste un miliard de euro. Acum zece ani era la jumătate din valoare. Trebuie să descurajăm această practică. Nu mă refer aici la cei care au un temei justificat, o boală serioasă, ci mă refer la punțile dintre Crăciun și Anul Nou.

De asemenea, e nevoie ca cheltuielile sociale să fie orientate strict către cei cu venituri mici și orice fel de acordare nejustificată trebuie oprită. Resursele trebuie să meargă la cei care au într-adevăr nevoie de sprijin”. 

„Trebuie să susținem sectoarele economice cu potențial de creștere.  Avem mai multe sectoare unde avem un mare potențial, unde nu am pus lucrurile în valoare așa cum ar fi trebuit. Mă gândesc la procesarea produselor agricole, susținerea industriei agro-alimentare. Importăm o bună parte din produsele care azi sunt pe piață, unde avem capacitatea ca în plan intern dacă ducem politici de susținere, să creștem capacitatea mult în anii următori. 

Un domeniu important e să ne susținem campionii acestei zone pentru a-și exporta produsele. Săptămâna viitoare voi avea două întâlniri cu cele mai importante companii din acest sector să vedem cu ce îi putem susține pentru a crește și diversifica producția în așa fel încât să avem mai multă producție internă, dar și să ne exportăm această producție. Sunt importante investițiile în capacitățile de stocare, în depozite, în susținerea standardizării producției în fermele mici. 

Un element important este atragerea investițiilor străine. Dacă România s-a dezvoltat, acest lucru s-a datorat nu doar companiilor din România, ci și investițiilor străine, care au însemnat finanțări, tehnologie, dar mai ales acces pe piețe. Avem foarte multe zone în care importăm o bună parte din produse, peste 90% la medicamente sunt importate. 

Pe anumite zone, care par nesemnificative, precum hrana pentru animale sau ciocolată avem foarte puțin producători locali. Trebuie să identificăm companiile mari care au interes de relocare în România și să le oferim sprijin companiilor să-și relocheze aceste producții în țara noastră. Asta putem face direct din ambasade, care trebuie să devină un punct de sprijin pentru economia noastră. 

Un element important pentru a fi o țară predictibilă e un sistem de taxe și impozite care nu le descurajează. Impozitul pe cifra de afaceri trebuie reanalizat în așa fel încât să-i penalizăm pe cei care abuzează de prețul de transfer, care nu vor să plătească impozit, dar nu trebuie să penalizăm investițiile pentru că astfel îi descurajăm să vină în România”

„Este foarte important să pregătim sectoare economice care din 2027 să preia gazul suplimentar care se va exploata din Marea Neagră. Acest gaz trebuie să fie valorificat în țara noastră, în companii care să producă îngrășăminte chimice, în petrochimie, în metalurgie.”

Ilie Bolojan a prezentat direcțiile sale de dezvoltare pentru o „economie sănătoasă”. 

„E nevoie să ne asigurăm securitatea energetică. Avem un minus de producție în România. Trebuie să terminăm hidrocentralele aflate într-un stadiu avansat și termocentralele unde lucrările lâncezesc. Trebuie să vă gândiți că la Iernut, unde avem o centrală de 400 de megawați, lucrările au început din 2016. Dacă nu corectăm ce se întâmplă, nu ne putem gândi că vom termina în 2026, după zece ani. 

Fără capacități noi care să ne asigure energie în bandă pentru a putea compensa în orele în care avem deficit nu vom avea o producție suficientă și nu ne putem gândi la prețuri mai reduse. Simplificările legislative trebuie puse în practică fără să afecteze lucrurile. 

Susținerea proiectetelor nucleare, în principal zona de la Cernavodă, și urgentarea lucrărilor. Derularea proiectării cât mai repede pentru a începe lucrările cât mai repede, ca în anii următori să avem un mix energetic care să asigure o energie competitivă în România la un preț bun. 

Pe termen scurt trebuie să susținem proiectele de stocare și pompaj. Avem în continuare în derulare proiecte importante pe fotovoltaic. Eroarea a fost că ne-am gândit să facem eficiență energetică la oameni acasă și nu ne-am gândit cum facem sistemul național eficient și fără a finanța capacități de stocare importante, fără a nu mai finanța niciun panou fotovoltaic fără capacități de stocare, înseamnă dezechilbre majore. La prânz avem supraproducție, iar seara avem un deficit. 

Strategia pe cărbune este un lucru pe care trebuie să-l închidem în perioada imediat următoare. Pentru că nu am respectat jalonul de decarbonizare, suntem în fază avansată de negocieri cu CE pentru a închide acest jalon avem două direcții strategie – fie menținem producția în Valea Jiului cu o restructurare totală a CE Oltenia în așa fel încât nu mai fie căpușat, să nu mai fie necesar să alocăm anual milioane de lei în subvenții pentru a funcționa lucrurile acolo, fie datorită costurilor foarte mari renunțăm la producția pe cărbune. Eu personal susțin prima variantă, dar nu mai putem continua așa cum este astăzi.

Costul energiei e un element foarte important. E un element de bază care asigură competitivitatea companiilor noastre pe piața globală.”

„Sunt două constante pe care niciun guvern nu le va putea evita și pe care trebuie să le urmărim: încasarea veniturilor și limitarea și reducerea cheltuielilor de funcționare. Doar în felul acesta vom avea bugete echilibrate și vom putea finanța investițiile pentru a crea condițiile de dezvoltare. 

Degeaba am mărit taxele dacă banii nu sunt colectați și nu intră efectiv în bugetul statului. Pentru asta trebuie să avem o disciplină financiară în continuare. E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF și a Vămii, să combatem ferm evaziunea fiscală, să ne asigurăm că plățile de transfer sunt la un nivel care permite plata unor impozite serioase în România și nu depășesc o limită a normalității și, de asemenea, să combatem munca la negru. Aceste elemente sunt foarte importante pe componenta de disciplină fiscală. 

E nevoie să ținem sub control cheltuielile publice și să le reducem. Reforma administrației publice centrale și locale e o necesitate și o urgență. În afară de a fi mai în serviciul cetățenilor ea trebuie să fie mai eficientă pentru că  nu mai putem suporta costurile pe care azi le achităm lună de lună. 

O reducere de cheltuieli, un calcul corect al posturilor, acolo unde există un surplus să rezulte o reducere a acestor posturi, este o necesitate. Sper să fie pus în practică în perioada imediat următoare. E nevoie ca sumele pe care le repartizăm sub formă de transferuri să fie direct proporționale cu gradul de încasare a impozitelor locale, ca să nu stai în administrație pe banii statului și să nu faci nimic. 

De asemenea, comasarea și fuzionarea de autorități, agenții, servicii deconcertate.

Interdicția cumulului pensiei cu salariul e un element important pe care cred că trebuie să îl punem în practică. Suntem pe cale să găsim formula constituțională pentru a pune acest proiect în aplicare.”

„Am pregătit pachetul pentru reforma în administrația locală, care nu este definitivat, dar trebuie adoptat pentru a avea o administrație mai eficientă, care e un factor de dezvoltare în România, și care preia de la Guvern anumite competențe, deci să facem descentralizare, debirocratizare și simplificare. Dar reducerea cheltuielilor de funcționare e un element care nu poate fi scos din capitolul de reformă”

Ilie Bolojan a spus că în cele 100 de zile de mandat a reușit să evite suspendarea fondurilor europene și să obțină renegocierea PNRR, care era aproape blocat în țara noastră. 

„Eram în situația de suspendare a fondurilor europene și nu doar că am evitat, dar, mai mult, am renegociat programul PNRR, unde intram într-un blocaj, am renegociat jaloanele pentru a nu ne pierde finanțările

Programul de Apărare, SAFE, am negociat o sumă importantă pentru România, pentru a putea asigura cheltuielile de apărare și asigurarea unor investiții importante în infrastructură, cu potențial de folosire mixtă, civil și militar, cum sunt capetele de autostradă din Moldova, dar să și internalizăm o parte din această producție militară în așa fel încât să creăm condiții de dezvoltare și în această industrie de apărare a României”

A început conferința de presă cu o întârziere de 10 minute. Premierul Ilie Bolojan a apărat măsurile adoptate până în prezent, declarând că nu a fost vorba de „austeritate”, ci de măsuri responsabile. 

„Am preluat această responsabilitate pe fondul unei crize bugetare. Am luat măsurile care s-au impus și care erau absolut necesare pentru a recâștiga credibilitatea financiară a României.

Am evitat intrarea în incapacitatea de plată pe fondul deficitelor de peste 9% și a celor mai mici venituri din PIB din UE și pe fondul cheltuielilor supradimensionate.

A fost un prim pas spre recâștigarea încrederii în România. Nu a fost o austeritate ceea ce s-a făcut, ci cred că au fost măsuri de responsabilitate, care trebuiau puse în practică. 

A fost nevoie să creștem veniturile fiscale și să luăm măsuri pentru îmbunătățirea colectării. Erau cele mai mici și mai rău nu ne încasam într-o bună măsură aceste taxe. Măsurile adoptate, inclusiv din pachetul 2, nu fac decât să întărească capacitatea ANAF de a încasa aceste impozite, să închidă portițele, să nu mai permită existența firmelor fantome.

A trebuit să limităm și să reducem cheltuielile publice. Măsurile legate de plafonarea salariilor, reducerea unor sporuri, reducerea cheltuielor a fost un prim pas absolut necesar care trebuie corectat. 

Am început să corectăm nedreptățile. De la aspectele care țin de câștigurile nejustificate în anumite autorități până la măsurile care țin de magistrați. 

Am făcut ordine în investiții. Aveam supracontractări importante pe toate domeniile”. 

Premierul Ilie Bolojan are o întâlnire în aceste momente cu președintele interimar al PSD. Astfel, conferința de presă programată să înceapă la ora 14:00 întârzie. Sorin Grindeanu a lipsit de la ședința Coaliției din această săptămână în care s-a discutat despre reforma administrației publice locale. 

Premierul Ilie Bolojan va susține joi, începând cu ora 14:00, o conferință de presă în care va prezenta bilanțul celor 100 de zile de la preluarea guvernării. Conferința de presă va fi transmisă LIVE pe conturile de Facebook și YouTube ale Guvernului și pe canalul unic de distribuție al Palatului Victoria.

Ilie Bolojan a fost desemnat de președintele Nicușor Dan pentru funcția de premier la data de 20 iunie 2025, după mai multe discuții cu șeful statului și un conflict privind creșterea TVA-ului cu două procente. Nicușor Dan s-a opus majorării, dar majorarea TVA a fost printre primele măsuri adoptate de Guvernul Bolojan. 

Premierul a reușit să strângă o majoritate PSD-PNL-USR-UDMR și minorități în jurul său și Guvernul Bolojan a depus jurământul de învestitură la data de 23 iunie 2025. 

Primele trei luni de mandat s-au dovedit a fi extrem de tensionate și marcate de măsuri de austeritate. Guvernul Bolojan și-a angajat de două ori răspunderea în Parlament pe pachetele de reformă fiscal-bugetară pentru reducerea deficitului, criza din Coaliția de guvernare a culminat cu amenințări de demisie din partea prim-ministrului, angajați la stat din instituții din toată țara au protestat în mai multe rânduri față de măsurile de austeritate adoptate de Executiv, iar Ilie Bolojan s-a văzut nevoit să renegocieze ținta de deficit cu Comisia Europeană de la 7% la 8,4%.

Reformarea pensiilor magistraților, o promisiune a Guvernului, este pe masa Curții Constituționale, iar Coaliția nu a reușit să ajungă la un acord cu privire la concedierile din administrația publică locală cerute de Bolojan.