Atingerea obiectivului Uniunii Europene de a avea o industrie de apărare autonomă și de a susține în mod independent un război de mare intensitate până în 2030 rămâne sub semnul îndoielii, potrivit unui raport al Curții de Conturi Europene (CCE). Pe scurt, Europa nu este capabilă, în prezent, să facă față singură unei invazii a Rusiei. Blocul format din 27 de state membre este în continuare dependent de Statele Unite, iar sistemele naționale de apărare fragmentate îngreunează atingerea acestei ținte, relatează The Guardian.
Curtea de Conturi Europeană (CCE) a concluzionat, într-un raport oficial, că UE este mult mai bine pregătită decât înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022, dar obiectivul de „autonomie strategică” până la sfârșitul deceniului va fi dificil de atins.
„În ultimii ani, mediul de securitate al UE s-a schimbat radical. Ca reacție, atât UE, cât și statele membre și-au intensificat considerabil cheltuielile pentru apărare, pentru a remedia efectele anilor de investiții insuficiente, reflectate în stocuri limitate de muniții și rachete, timpi lungi de producție și livrare, dependențe externe și blocaje logistice. Acesta este un moment de cotitură pentru industria de apărare europeană, oferind oportunitatea de a extinde capacitățile de producție, de a stimula inovarea și de a consolida parteneriatele”, scrie în raportul Curții.
Marek Opioła, membru al CCE care a coordonat analiza politicii de apărare a UE, publicată joi, a declarat că „realizarea obiectivului privind pregătirea UE în domeniul apărării până în 2030 rămâne o provocare”,
„UE a pus în mișcare o serie de inițiative menite să încurajeze cooperarea dintre statele membre și consolidarea eforturilor lor în domeniul apărării. Cu toate acestea, pentru ca obiectivul de pregătire pentru apărare până în 2030 să devină realitate, va fi esențială atât valorificarea noilor oportunități, cât și abordarea riscurilor existente.
Există în continuare dificultăți majore, precum fragmentarea sistemelor naționale sau blocajele industriale. De asemenea, încă depindem de Statele Unite”, a declarat Marek Opioła, membrul Curții responsabil de documentul de analiză.
Cheltuielile de apărare ale UE au crescut cu aproape 80% în 5 ani
Într-o declarație pentru The Guardian, Opioła a spus că UE „ar putea înregistra progrese majore” dacă își majorează cheltuielile cu apărarea și își extinde rapid producția de muniție.
Între 2020 și 2025, statele membre UE și-au crescut cheltuielile cu apărarea cu 79%, în răspuns la amenințarea Rusiei și într-un efort întârziat de a atinge țintele NATO privind cheltuielile militare.
În noiembrie 2024, UE și-a îndeplinit angajamentul de a furniza Ucrainei un milion de obuze. Cu opt luni întârziere față de termenul stabilit.
Uniunea Europeană și-a setat singură obiectivul de atinge nivelul de pregătire necesar pentru o invazie până în 2030, după ce serviciile de informații au avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să ducă un război de amploare în Europa în jurul acelui moment.
Curtea de Conturi Europeană a spus că până la atingerea acestui obiectiv de dobândire a „autonomiei strategice” și a capacității de a „susține în mod independent un război de mare intensitate” trebuie depășite niște provocări majore.
Auditorii au precizat, în raport, că UE este mai bine pregătită decât în 2019, când a fost realizată o analiză similară, dar a avertizat că fragmentarea industriilor naționale de apărare și „cooperarea insuficientă” dintre guvernele statelor membre contribuie la riscul unor cheltuieli duplicate sau al menținerii unor lacune în ceea ce privește capacitățile militare.
Astfel, printre constrângerile majore se numără:
- fragmentarea sistemelor naționale;
- blocajele industriale;
- coordonarea politică lentă;
- dependența de Statele Unite;
Un exemplu emblematic al disfuncționalităților, deși nu este menționat în raport, este decizia Franței și Germaniei de a abandona un proiect de 100 de miliarde de dolari pentru construirea unui avion de luptă comun, după ce principalele companii implicate nu au reușit să soluționeze disputele privind conducerea și controlul proiectului.
Dependența de SUA persistă
Raportul a scos în evidență posibile tensiuni între nevoile pe termen scurt de pe câmpul de luptă și politica „Cumpără din Europa” menită să reducă dependența de furnizorii externi. Între februarie 2022 și iunie 2023, 78% dintre achizițiile de armament realizate de guvernele statelor UE au provenit din afara Uniunii, iar achizițiile din SUA au reprezentat singure 63% din total, potrivit unui studiu citat de CCE.
Curtea de Conturi a adăugat că achizițiile din SUA au crescut după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, „ceea ce era de înțeles, deoarece UE trebuia să găsească rapid capacități care erau disponibile”. Marek Opioła a spus că există „primele semne de îmbunătățire a situației”, deși nu există deocamdată suficiente date pentru a putea trage concluzii.
„Totuși, absența unui proces eficace de planificare de sus în jos la nivelul UE, la care se adaugă o coordonare insuficientă între diferitele surse de finanțare europene și naționale, poate conduce la investiții fragmentate, duplicarea eforturilor sau lacune în materie de capabilități.
Dacă nu este gestionată corespunzător, creșterea finanțării poate genera, de asemenea, riscuri de implementare și blocaje legate de disponibilitatea materiilor prime, a componentelor esențiale sau a personalului calificat, limitând capacitatea de a utiliza fondurile disponibile.
În ultimă instanță, resursele financiare ar putea rămâne insuficiente pentru a răspunde priorităților de apărare convenite și pentru a atinge obiectivele stabilite, de exemplu în domenii precum mobilitatea militară”, scrie într-un comunicat al Curții de Conturi Europene.
UE a stabilit ca fondurile destinate cheltuielilor comune pentru apărare să sprijine industriile europene de apărare sau industriile unor țări strâns asociate cu Uniunea, precum Ucraina și Norvegia. Totuși, au fost permise anumite excepții în situațiile în care Europa nu poate produce la timp echipamentele esențiale.
După o vară brutală de atacuri mortale ale Rusiei, Ucraina a cerut în această săptămână o derogare de la regulile „Cumpără din Europa” pentru a achiziționa sisteme de interceptare Patriot fabricate în SUA, folosind împrumutul de sprijin în valoare de 90 de miliarde de euro acordat de UE.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că Ucraina a solicitat finanțare „în valoare de câteva miliarde de euro” pentru apărarea antiaeriană, inclusiv pentru sistemele Patriot.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că solicitarea Ucrainei privind rachetele interceptoare Patriot „ar necesita o derogare” de la regulile care impun ca majoritatea componentelor achizițiilor militare finanțate prin acest împrumut să provină din Europa. „Decizia finală le aparține statelor membre și, desigur, sperăm ca această derogare să fie acordată cât mai curând”, a spus purtătorul de cuvânt.
Oficialul de la Curtea de Conturi a spus că uneori „au sens” achizițiile din afara blocului „atunci când există o necesitate urgentă pe termen scurt”. A adăugat: „Chiar dacă achiziționezi ceva ce nu produci intern, trebuie să ai întotdeauna un plan pentru dezvoltarea, pe termen lung, a acelei capacități critice în interiorul Uniunii Europene.”