Planul comun al Franței și Germaniei de a construi un avion de luptă ultimă generație, prevăzut să opereze alături de un „stol” de drone și un „cloud de comunicații militare”, se confruntă cu dificultăți majore, potrivit The Guardian.
Cancelarul german, Friedrich Merz, a declarat săptămâna aceasta că programul, estimat la 100 de miliarde de euro, „nu mai funcționează” pentru Berlin.
El a subliniat că disputa nu este politică, ci tehnică: Franța are nevoie de un avion capabil să transporte arme nucleare și să opereze de pe portavioane, în timp ce Germania nu are aceste cerințe. Totuși, problemele proiectului datează de mult mai mult timp.
› Vezi galeria foto ‹
Ce este Future Combat Air System (FCAS)
Cunoscut sub numele de Future Combat Air System (FCAS), programul a fost anunțat cu mare fast în 2017 de președintele francez Emmanuel Macron și de cancelarul german de atunci, Angela Merkel. Spania s-a alăturat proiectului în 2019.
Avionul urma să înlocuiască, până în 2040, flotele actuale de avioane de luptă din Franța și Germania, fiind echipat cu tehnologii stealth și susținut de drone care să exploreze înainte sau să atragă focul inamic, toate conectate printr-un schimb de date în timp real.
Europa deja operează trei avioane de luptă concurente – Eurofighter Typhoon, Rafale și Gripen. Directorii Airbus au avertizat în repetate rânduri că proiectele europene de avioane de luptă trebuie consolidate, dar colapsul FCAS ar crea exact efectul opus, întrucât pe continent există deja proiectul britanico-italiano-japonez Tempest și un posibil succesor al Gripen.
Pentru un bloc care a cheltuit anul trecut 381 de miliarde de euro pe apărare, dar care are dificultăți în a transforma această cheltuială în capabilități militare, miza este uriașă, mai ales pe fondul amenințărilor tot mai mari din partea Rusiei.
Cine conduce proiectul?
Producătorul francez Dassault Aviation insistă să conducă partea de dezvoltare a avionului, ceea ce a dus la tensiuni cu divizia de apărare germană a Airbus, celălalt partener principal. Éric Trappier, CEO-ul Dassault, a declarat anul trecut:
„Dacă germanii vor să o facă singuri, să o facă singuri. Noi știm cum să facem totul de la A la Z.”
Rafale, avionul actual al Dassault, se bucură de succes uriaș pe piața de export, cu comenzi confirmate până în mijlocul anilor 2030, oferind companiei franceze un avantaj major și reducându-i interesul de a coopera pe proiectul FCAS.
Un fost oficial francez a declarat pentru publicații internaționale că proiectul a fost conceput „la nivel politic foarte înalt”, fără consultări suficiente în ministerele apărării privind nevoile diferite ale celor două țări. „Nu avem aceeași manieră de a face război, Germania și Franța,” a explicat acesta.
Tensiuni reciproce și riscuri pentru colaborare
Tensiunile nu sunt însă doar din partea franceză. Airbus a întâmpinat dificultăți în a colabora cu Dassault, echipele germane considerând compania franceză mai degrabă un competitor decât un partener. Dassault, la rândul său, a refuzat să transmită expertiza pentru construirea avioanelor.
Diferențele politice dintre Franța și Germania devin tot mai evidente. Germania și-a majorat cheltuielile militare la 150 de miliarde de euro până în 2029, aproape dublu față de Franța, în timp ce președintele Macron și-a continuat eforturile de promovare a programului și a vânzărilor Rafale, inclusiv în India.
Analistul Francis Tusa atrage atenția că Germania nu ar putea dezvolta un avion de luptă de la zero fără experiența acumulată de Franța. Chiar și proiectul Eurofighter a fost un efort comun cu Marea Britanie și Italia.
Posibile scenarii și viitorul programului
Situația rămâne incertă. Germania ar putea opta să se alăture rivalului britanico-italiano-japonez Global Combat Air Programme (GCAP), care ar urma să intre în serviciu în 2035, cu cinci ani înainte de FCAS, însă probabil doar ca observator.
Airbus a sugerat o soluție „două avioane” în care Franța și Germania să dezvolte avioane separate, dar să le lege prin cloud-ul de luptă și sistemele de drone comune.
Guillaume Faury, CEO Airbus, a declarat: „Blocajul nu ar trebui să pună în pericol întreaga capacitate europeană de înaltă tehnologie.”
Eșecul proiectului ar lăsa Europa fragmentată, cu mai multe programe de avioane de luptă paralele – între FCAS, GCAP, proiecte naționale franceze și germane și un posibil succesor Gripen.
Fostul oficial francez concluzionează că proiectul „s-a născut cu Macron și ar putea muri odată cu el,” în contextul alegerilor prezidențiale din 2027 și a perspectivelor mai puțin favorabile ale succesoarei Marine Le Pen față de politica de apărare europeană.