George Scutaru, preşedinte New Strategy Center, a acordat un interviu, în exclusivitate, pentru Antena 3 CNN, în care a tras un semnal de alarmă în privinţa contextului geopolitic. El avertizat că mesajele critice ale lui Donald Trump la adresa aliaţilor din NATO ar putea fi interpretate de Rusia că ar putea apărea o ruptură în Alianţă. "Eu cred că următoarele luni sunt cele mai dificile pentru securitatea Europei, pentru securitatea nord-atlantică, fiindcă Rusia ar putea să încerce ceva între Articolul 4, Articolul 5, nu neapărat o invazie, cât o incursiune, folosire a omuleților verzi, din nou ceva care să nu semene a agresiune". Iar România s-ar putea număra printre statele vizate de Rusia: "Putem să ne confruntăm, să vedem, la un moment dat, cu o incursiune masivă de drone, cum au pățit-o polonezii, când au intrat 20 de drone în spațiu aerian polonez".
Suntem într-un moment extrem de complicat din punct de vedere securitar pe plan mondial și vreau să vă întreb dacă Occidentul, așa cum arată el acum, este capabil să facă față celor două războaie, și anume ofensiva americană împotriva Iranului și tot ceea ce implică în Orientul Mijlociu, și continuarea sângeroasă a războiului Rusiei în Ucraina.
George Scutaru: Din păcate, vedem că nu putem vorbi în acest moment de Occident ca de un tot unitar, fiindcă discutăm aici de implicarea Americii în războiul din Orientul Mijlociu, împreună cu Israelul. În timp ce aliații europeni au dat un semnal foarte clar că pot să sprijine securizarea strâmtorilor, mulți doar după încetarea ostilităților și, desigur, vorbim de o implicare în ceea ce privește suportul militar-financiar pentru pentru Ucraina. Deci, practic, n-ar fi vorba de două conflicte în care, ca și beligeranți, co-beligeranți, statele europene, toate statele vestice să fie angrenate.
În ceea ce privește paralela și implicația conflictului din Iran asupra situației din Ucraina, din proximitatea României, câteva scurte comentarii: În primul rând, cred că principalul beneficiar sau unul dintre principalii beneficiari este Rusia, fiindcă în acest moment, în condițiile în care China nu mai are petrol din Venezuela, Venezuela acoperea circa 5% din importul de petrol al Chinei, și Iranul care exportă în continuare către China.
"Relația dintre Rusia și China va fi una mult mai apropiată"
Dar nu știm cum va evolua războiul. Deci China are un sentiment de încercuire, să spunem din punct de vedere energetică, din partea americanilor. Relația dintre Rusia și China estimez că va fi una mult mai apropiată în perioada următoare, Rusia încercând să speculeze această dependență în creștere a Chinei față de petrolul rusesc.
În al doilea rând, vedem cum evoluează relația transatlantică. Din păcate, fiindcă ținând cont de faptul că atacul asupra Iranului nu merge foarte bine pentru Statele Unite, în ciuda declarațiilor și modului în care președintele Trump împachetează această acțiune militară, totuși lucrurile nu merg cum și-ar fi dorit. Conducerea politică nu a fost schimbată, iar Iranul rezistă într-o formă asimetrică și pune probleme vecinilor, Israelului, Americii și afectează stabilitate energetică și economică în plan mondial.
Această situație determină un sentiment de frustrare, de iritare a președintelui Trump față de aliaţii europeni, care nu au răspuns imediat, așa cum dorea el să se angreneze în acest război.
Un război care a fost declanșat fără ca europenii să fie consultați, să li se ceară părerea, să-şi poată exprima o opinie. Și atunci intrăm într-o paradigmă destul de interesantă și îngrijorătoare în același timp, cu toate aceste semnale critice pe care Trump le dă la adresa Alianței.
Adică, în cazul unui conflict pe continent, America nu va ajuta aliații europeni, așa cum spune el, aliații europeni nu a ajutat America. Asemenea semnale pot fi interpretate greșit de către Federația Rusă, de către elita politico-militară a Rusiei, care ar putea să încerce în perioada următoare... Și acesta este mare risc, marele risc ca să arate că Articolul 5 nu funcționează.
"Rusia ar putea să încerce ceva între Articolul 4, Articolul 5"
Deci, eu cred că următoarele luni sunt cele mai dificile pentru securitatea Europei, pentru securitatea nord-atlantică, fiindcă Rusia ar putea să încerce ceva între Articolul 4, Articolul 5, nu neapărat o invazie, cât o incursiune, folosire a omuleților verzi, din nou ceva care să nu semene a agresiune.
Să pună la grea încercare NATO, ca și reacții, pentru a testa modul în care americanii s-ar implica sau nu. Și în ceea ce privește Ucraina, atenția Statelor Unite nu mai este concentrată pe Ucraina. În general. Opinia publică internațională este marcată și focusată pe ceea ce se întâmplă în Golful Persic, în Orientul Mijlociu. Ucraina nu mai are acces la rachetele PAC-2, PAC-3, care sunt de producție americană, fiindcă aceste rachete au fost și sunt intens folosite în războiul împotriva Iranului.
Sunt rachete interceptoare pentru Sistemele Patriot, care sunt foarte eficiente împotriva rachetelor balistice și rachetelor hipersonice rusești.
Am fost acum o lună la Kiev, cu ocazia comemorării celor 4 ani de la invazia Rusiei, și ucrainienii și-au exprimat îngrijorarea. Era cu câteva zile înainte de invazie, deja numărul de rachete era sensibil redus. Dar acum, în condițiile în care practic s-au folosit rachete de 8-10 milioane dolari, ca și cost, împotriva unor drone care costă 40-50.000 dolari, deci au fost folosite atât de intens, încât stocurile armate americane sunt puternic afectate și nici pe departe nu se mai poate vorbi de o aprovizionare, nici măcar cu ritmicitate sau cu sincope, cum s-a întâmplat înainte a ucrainenilor. Observăm, fiindcă noi monitorizăm intensitatea atacurilor.
Rusia a început să atace în timpul zilei folosind drone. Atacurile de intensitate ruse sunt undeva între o săptămână, 10-12 zile, când folosesc 400-500 de drone, și de la 30 până la 70-80 de rachete de diverse categorii.
Au ajuns ruşii să folosească chiar și în timpul zilei 400-500 de drone. Deci aproape zilnic fără a avea și rachete. Și probabil că o să așteptăm în zilele următoare, fiindcă un atac masiv rusesc cu rachete, în ultima perioadă lucrul acesta nu l-am mai folosit. Deci atacuri rusești asupra infrastructurii energetice, și lipsa interceptoarelor din partea Americi și, bineînțeles, lipsa suportului financiar.
Este un alt aspect interesant, cu toată această criză energetică care cauzează probleme economice în Europa. Vedem și noi în România cu ce ne confruntăm.
Da, Ucraina, ca să reziste, cu tot eroismul armatei ucrainiene și al poporului ucrainean, depinde foarte mult de ajutor extern. O Europă care este marcată de probleme economice, de probleme legate de inflație, de lipsa petrolului, a motorinei, a benzinei poate să determine, să spunem, o anumită problemă politică internă în diverse state, astfel încât ajutorul pentru Ucraina se diminuează.
Vedem ce face Orban când blochează pachetul pentru Ucraina, dacă vă uitați pe în campania electorală de la Budapesta. Practic Ucraina și imaginile lui Zelenski și ale Ursulei von der Leyen sunt folosite într-o logică absolut negativă de către FIDES, de către Victor Orban, în campania sa electorală internă.
Iar toate aceste probleme economice nu vor face decât să crească populismul și să hrănească partidele suveraniste populiste, care vor profita de problemele economice pe care țările europene încep să le aibă.
Deci e în o situație destul de de sumbră și care se, în opinia mea, părerea mea, că se degradează în continuare. Nu cred că războiul din Iran se va încheia într-o perioadă de 2-3 săptămâni, cum clamează președintele american. Din contră, s-ar putea să existe un război care să se întindă mult mai mult, chiar decât americanii au așteptări, cu toate implicațiile, nu doar regionale, ci și la nivel global.
Iar ceea ce este periculos pentru Flancul Estic al NATO este această posibilitate, care crește ca și probabilitate, ca Rusia să încerce ceva în perioada următoare, în săptămânile în lunile următoare, pentru a testa solidaritatea NATO și modul în care Statele Unite ar putea acorda ajutorul unui aliat aflat într-o situație dificilă de securitate cu Federația Rusă.
Este mai degrabă România expusă acestei posibile încercări, care vine din partea Federației Ruse? Sau ne uităm spre zona baltică, spre Flancul de nord, acolo unde evident, apar mai multe analize că rușii ar putea să încerce ceva?
George Scutaru: Ne gândim în primul rând, când se fac asemenea evaluări, la proximitatea terestră. Și într-adevăr, statele baltice sunt în situația de a avea graniță cu cu Federația Rusă. S-a vorbit despre acest scenariu al Narvei, un oraș cu o populație majoritară rusofonă, la granița cu Rusia din Estonia, care ar putea fi ocupat într-o acțiune hibridă și de către Federația Rusă pentru a testa răspunsul aliaţilor.
"Suntem vulnerabili în zona economică exclusivă a României"
În același timp, eu cred că suntem vulnerabili în ceea ce privește zona economică exclusivă a României din cauza unor capabilități pe care încă nu le avem și, mai ales din cauza legislației, există un vid legislativ. Noi, de-abia după 9 luni, ne-am îmbunătățit legislația și am adus la zi ceea ce privește intervenția pentru a proteja spațiul aerian. Dar în zona economică exclusivă în acest moment nu avem clarificările legislative necesare și, de asemenea, totuși, vedem că până acum, e adevărat, n-au mai fost incursiuni, cum s-a mai întâmplat înainte, dar vedem că modalitatea noastră de reacție la ceea ce înseamnă dronele Shahed, care pot pătrunde în teritoriu României, sunt la fel.
Rămânem la ridicarea avioanelor F-16. Deocamdată nu părem că încă am operaționalizat alte sisteme care pot fi eficiente și lucrul acesta întărește sentimentul, induce sentimentul greșit că, practic, România nu are capacitatea de a se apăra. Deci, toate, de fiecare dată, când noi ridicăm avioane F-16, care în mintea oamenilor costă, tot acest efort de înarmare costă într-un moment dificil pentru economia românească, când practic se solicită solidaritatea poporului român pentru a continua programele pentru înarmare.
Eu cred că din punct de vedere politic, cu proxima ocazie, noi ar trebui să demonstrăm că avem capacitatea necesară și mai ales voința politică necesară, inclusiv de a da un semnal Federației Ruse și de a doborî o dronă rusească care intră în spațiul aerian, violează spațiul aerian al României.
"Articolul 5 nu acoperă și zona economică exclusivă"
Putem să ne confruntăm, să vedem, la un moment dat, cu o incursiune masivă de drone, cum au pățit-o polonezii, când au intrat 20 de drone în spațiu aerian polonez. Deci Rusia poate să încerce și asemenea lucru pentru a testa reacția statului respectiv. Reacția NATO. Repet, și Şeful Statului Major a menționat lucrul acesta. Articolul 5 nu acoperă și zona economică exclusivă.
Știți foarte bine că noi dezvoltăm niște proiecte foarte ambițioase din punct de vedere energetic, care vor transforma România în cel mai important jucător pe piața gazelor din Uniunea Europeană și asta ar însemna o creștere a relevanței strategice extraordinară a României, într-un context dificil chiar din punct de vedere energetic.
Deci, anul viitor, când gazele din Marea Neagră vor începe să curgă prin proiectul Neptun-Depp, România chiar are ce să, cum să influențeze, cel puțin securitate energetică a Balcanilor și a statelor apropiate. Deci, poate, în zona economică exclusivă ar trebui să ne uităm. Poate ar trebui să ne uităm în ce măsură Rusia ar încerca, în ceea ce privește România, niște incursiuni cu mai multe drone, dar și să vedem cum se va manifesta solidaritatea NATO în cazul în care, Doamne ferește, un stat baltic va fi pus la încercare, fiindcă noi avem pretenția, ca români, în cazul unei situații de criză, ca alte state NATO să ne ajute.
"Nu putem să transformăm NATO într-un bufet suedez"
Noi trebuie să înțelegem că în cazul unei crize, România trebuie să-și ducă la îndeplinire obligațiile de membru NATO. Nu putem să transformăm NATO într-un bufet suedez, în care... luni ne alegem ce ne convine. Marți... suntem membri NATO și am vrea să fim apărați, iar miercuri... dintr-o dată, dovedim că e mai bine să fim neutru. Avem drepturi și obligații.
NATO înseamnă și capacitatea de apărare, și contribuția României. NATO nu este ceva din afara României care, în caz de criză vine și apără România. NATO este și România și împreună toți reprezentăm această forță de descurajat. Dacă vom începe să spunem că nu intervenim, nu ajutăm, vom trimite doar ajutor medical, ajutor alimentar, muniție... solidaritatea NATO va dispărea și, practic, a doua zi, Rusia va încerca la bucată să negocieze, să pună presiuni individual pe fiecare stat.