Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis, vineri, că, în aceste zile, s-ar desfăşura o campanie de denigrare a Instanței supreme și a judecătorilor, în care ar fi implicaţi "oameni politici, grupuri de presiune și formatori de opinie afiliați acestora", în contextul discuțiilor privind reforma pensiilor magistraților. ÎCCJ a descris şi mecanismele prin care ar funcţiona această acţiune împotriva sa.
"Manipularea societății împotriva justiției subminează statul de drept
Campania de denigrare a Instanței supreme și a judecătorilor, fără precedent din aceste zile, reprezintă acțiuni concertate de destabilizare a ordinii de drept în care sunt implicați oameni politici, grupurile de presiune și formatori de opinie afiliați acestora. Acest demers susținut se derulează prin:
1. Instigarea populației împotriva judecătorilor prin stigmatizare socioprofesională cu privire la statutul acestora. Faptul declanșator a fost sesizarea Curții Constituționale de către Secțiile Unite ale ÎCCJ referitor la pensiile magistraților, demers cu privire la care s-a orchestrat o campanie de incitare la ură a populației împotriva judecătorilor, prin vehicularea unor informații false, de natură să distorsioneze dezbaterea, denaturând cadrul legitim al sesizării privind controlul de constituționalitate.
2. Consecutiv acestui demers, campania s-a dezvoltat prin propagarea de informații vădit false referitoare la cauze de impact, cu titlu de exemplu:
a. Eliberarea unui condamnat (Darius Vîlcov) printr-o decizie a ÎCCJ, fapt care nu are nici o bază reală.
b. Propagarea informației că eliberarea altor doi condamnați a fost dispusă fără bază legală – prin difuzarea informației false cu privire la caracterul deciziei Curții Constituționale nr. 50/2025, susținându-se nereal că prin aceasta ar fi fost eliminat cazul de casare în baza căruia s-a pronunțat decizia Instanței supreme.
c. Propagarea informației false privind presupusa înlocuire nelegală dintr-un complet de judecată, în condițiile în care măsura a fost adoptată în cadru procedural, iar motivele admiterii recuzării, au fost cu totul altele decât cele evocate în mass-media, acestea regăsindu-se în încheierea motivată.
d. Distorsionarea conținutului și naturii dispozițiilor din soluțiile de unificare a practicii judiciare, pronunțate în RIL și HP, care reunesc completuri colegiale de câte 25, respectiv 9 judecători, judecata făcându-se în interpretarea și aplicarea legii, fără să evalueze situații juridice individuale.
e. Demersuri mediatice de influențare a instanțelor prin presiune asupra judecătorilor înaintea soluționării unor cauze de interes public, prin culpabilizarea sau denigrarea acestora.
3. Utilizarea unor mecanisme de manipulare, cum ar fi invocarea „experților anonimi”, pentru a acredita speculații ce urmăresc schimbarea situației reale cu privire la procedurile judiciare și cadrul normativ incident.
Toate acestea au ca scop crearea unei emoții publice puternice, stimulată de interpretări denaturate a naturii juridice a faptelor și procedurilor, de subminare deliberată a încrederii publice în sistemul de justiție. Canalizarea deliberată a emoției publice prin campanii de manipulare împotriva unei puteri a statului reprezintă un demers de destabilizare a ordinii constituționale.
Atragem atenția că Instanța supremă este o instituție fundamentală a Statutului Român iar hotărârile judecătorești reprezentă acte oficiale ale statului.
În acest context, pentru informarea corectă solicităm ca, în exercițiul libertății de exprimare, formatorii de opinie să respecte rigorile legislației europene și naționale în privința combaterii dezinformării pentru protejarea interesului public, precum limitele impuse de Convenția Europeană a Drepturilor Omului pentru respectarea drepturilor altor persoane și a familiilor acestora, fiind aplicabile și prevederile art. 57 din Constituția României.
Solicităm opiniei publice să fie atentă la aceste dezinformări și să verifice informațiile din date oficiale sau din mai multe surse și să nu se lase influențată de demersurile de subminare a ordinii drept.
Solicităm, de asemenea, autorităților statului să își îndeplinească atribuțiile și rolul în prevenirea și combaterea dezinformării și atacurilor hibride la adresa puterii judecătorești", a comunicat ÎCCJ.
Motivarea CCR la decizia de neconstituționalitate pentru reforma pensiilor magistraților
Curtea Constituțională a publicat, vineri, motivarea deciziei de neconstituționalitate pentru reforma pensiilor magistraților. Motivarea este publicată după aproape trei săptămâni de la decizia judecătorilor CCR. În motivare, judecători dau de înțeles că legea ar putea fi constituțională, însă avizul CSM nu a fost solicitat corect.
De altfel, judecătorii arată și că lipsa avizului „nu conduce în mod automat la neconstituţionalitatea legii”, însă avizul a fost solicitat în timpul procedurii de avizare interministerială, ceea ce a atras neconstituționalitatea legii. Curtea a respins celelalte două critici de neconstituționalitate ale ICCJ care priveau forma legii.