Bolojan anunță prelungirea plafonării adaosului la alimentele de bază: „S-a încercat portretizarea mea ca un om inflexibil”

Înlocuitorul lui Dragoș Anastasiu la guvern

Această poziție de vicepremier a fost gândită cu un specific aparte - să fie o persoană din afara lumii politice, din zona antreprenorială sau din zona de responsabilitate socială, care să vină cu propuneri de eficiență, de digitalizare pentru că în momentul în care stai foarte mult în această zonă, riști să nu mai vezi ceea ce e în neregulă.

Când vine cineva din afară îi sare imediat în ochi ce nu e în regulă și un astfel de om care să fie și disponibil să intre în situație nu e ușor de găsit de vom veni cu o propunere pentru acest post. 

În perioada următoare, vom face o propunere pentru acest post.

Subvențiile partidelor

Din punctul meu de vedere, toată lumea trebuie să fie parte la acest efort național, inclusiv partidele politice. Și dacă se propune, de exemplu, o reducere de zece la sută a posturilor în administrație, nu văd de ce acest procent n nu s-ar aplica și partidelor. Nu cred că ar fi o catastrofă. 

Creșteri de taxe și recesiune

Nu intenționăm să creștem taxe pentru companii. Consider că etapa consolidării veniturilor s-a încheiat, ne concentrăm pe scăderea cheltuielilor de funcționare, pe reforme și măsuri pentru o economie pe baze sănătoase și pentru politici care să asigure dezvoltarea - în energie, sectoare care țin de procesare produselor agricole, produse alimentare sau cea care ține de produsele chimice și de valorificarea gazului pe care-l vom avea din 2027 prin explotările din Marea Neagră.

În ce privește recesiunea, aceaste măsuri au avut un efect ușor contracționist pe fondul scăderii creșterii economice în țările europene - noi suntem într-o plasă care ne ajută atunci când e cazul pentru că suntem interconectați sau încetinește dezvoltarea noastră pentru cea mai mare parte din exporturi sunt legat de ce se întâmplă în țările europene. Estimez că nu ar trebui să avem recesiune la anul, creșterea de TVA să încetinească și să înceapă din primele luni ale anului viitor scăderea TVA-ului (prim-ministrul Bolojan s-a corectat, ulterior, și a spus că s-a referit la inflație în acest caz, nu la TVA - n. red).

Amânarea CCR pe pensionarea magistraților și posibilitatea demisiei

În mod evident, și aceasta este așteptarea mea pentru că guvernul a întocmit proiectele căutând să respecte toate rigorile, așteptăm decizia CCR la noul termen. Am văzut discuțiile legate de demisie dar nu la asta mă gândesc acum, ci la măsurile din perioada următoare, cum să ieșim la liman cu țara, cum să ne dezvoltăm și stabilitatea politică e importantă. Eu am spus și continui să pun că voi rămâne în funcție atâta timp cât pot face ceva relevant. 

Reforma administrației publice locale

Așa cum știți, acest pachet pe administrație nu a intrat în ultima asumare derăspundere și cu toate că e un pachet important care face administrația mai eficientă, crește capacitatea ei de a-și face datoria și de a fi factor de responsabilitate, sprijină descentralizarea și autonomia locală, fără reducerea de cheltuieli ea e incompletă. Și atunci, subiectul a fost partea de reducere de cheltuieli și s-au discutat diverse soluții. Avem două tipuri de cheltuieli - structurale, care se fac an de an și cei 130.000 de angajați din administrație, din aparatele proprii, pentru că mai sunt și în altele, indiferent dacă au norma încărcată, dacă lucrează sau nu, dacă sunt sau nu profesioniști,salariile și cheltuielile trebuie asigurate și aceasta e o cheltuială structurală. 

Reducerea acestei cheltuieli e vitală pentru a avea o administrație mai eficientă, pentru a corecta nedreptățile.

Plafonarea adaosului comercial

Am luat decizia să continuăm plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare și în ședința de guvern de mâine va fi pe ordinea de zi și se va prelungi pe șase luni de zile.

Acest lucru s-a făcut atât pe baza discuțiilor din coaliție, dar și pe baza discuțiilor cu magazinele și cu producătorii. Deși s-a încercat o portretizare a mea ca un om inflexibil, așa cum se vede am fost deschis la argumente, dar deciziile nu trebuie luat pe baze populise ci a analizelor.

Consider că intervențiile în piață nu sunt, pe fond, soluția pentru o scădere reală a prețurilor. Soluția e să avem mai multă producție, este foarte important să ne creștem producția și procesarea produselor agroalimentare pentru că trebuie să recunoaștem că am valorificat puțin potențialul agricol al României.

Deci trebuie să producem mai mult - să ne susținem producătorii puternici care și-au dovedit capabilitatea prin accesul în marile rețele de magazine, prin exporturi, prin programe de susținere directă a acestora în așa fel încât să-și crească producția sau să o diversifice.

A doua componentă pe care am discutat-o e susținerea exporturilor românești. Trebuie să susținem investițiile străine în domeniu și nu numai în zona de procesare în așa fel încât mari companii să fie invitate și voi face în perioada următoare să fie prezenți pe piața românească pentru a avea producție, locuri de muncă și câștiguri pentru români.

Rectificarea bugetară

În ce privește rectificarea de buget, ea va fi demarată practic în cursul zilei de mâine și cel mai târziu vineri dimineață va fi publicată în transparență. Va fi detaliată de dl. ministru Nazare, precizând unde sunt sumele cele mai importante alocate. La începutul săptămânii viitoare, guvernul va fi convocat în ședință extraordinare și să adoptăm rectificarea în așa fel încât să asigurăm plăți curente, să asigurăm sumele pe asistență socială și o ușoară suplimentare pe componenta de investiții.

Rectificarea e tensionată pentru că suntem puternic presați de zona de investiții. Așa cum știți am supracontractat sume importante pe fonduri europene, ne-am dublat sumele alocate, în loc de puține peste 20mld. euro, sumele au fost de 40 mld. euro.

Înseamnă presiuni puternici pe buget și pentru ca anul următor să putem aloca sume suplimentare e nevoie să reducem cheltuieli de funcționare. Sunt sume importante, lucrări începute.

Pe componenta de PNRR e important să închidem jaloanele și continuă negocierile pe care le avem pentru respectarea jaloanelor. Închiderea acestor negocieri ar însemna ca în ședința ECOFIN să ni se dea aprobările și să predăm cererea de plată nr. 4.

Principalele declarații ale prim-ministrului

Sunt dator cu o informare legat de întâlnirea de la Bruxelles. Am avut trei întâlniri, două cu reprezentanții comunității de români din Belgia și o întâlnire cu europarlamentarii coaliției. Am avut o întâlnire cu preoții ortodocși din Belgia, acolo unde avem o comunitate mare de români. De asemenea, am participat la o slujbă la o biserică neoprotestantă pentru a înțelege probleme comunității române din Belgia, să vedem cum îi putem ajuta. 

Cu europarlamentarii coaliției am vorbit despre principalele problemele și cum putem ajuta. Luni, am avut trei întâlniri importante cu comisarii europeni. Subiectele discutate sunt legate de aspecte foarte importante - la întâlnirea cu comisarul pentru economie au fost discutate subiecte legate de buget și PNRR. În baza discuțiilor din săptămânile premergătoare dintre echipele tehnice, am convenit un deficit cu care România să se închidă anul acestga de 8,4% din PIB, asta înseamnă un deficit de aproximativ 159 mld. lei, adică 32 mld. euro. Asta înseamnă că efectele scontate ale pachetelor adoptate să fie de aprox. 0,6-0,7 din PIB, asta pentru că anul acesta efectele sunt doar pe câteva luni iar prin anualizare se diminuează mult.

Dacă respectăm anul acesta, anul viitor am putea să ne apropiem de puțin peste 6 la sută din PIB și să intrăm într-o traiectorie normală în care cheltuielile primare să scadă constant.

Principala influență a acestei rectificări și acestui deficit este creșterea costului legat de dobânzi. La o evaluare din această toamnă, costul va depăși 50 mld., deci acesta e principala influență pe deficit. Ce e important este că comisarul și Comisia au înțeles măsurile și importanța lor dar și situația bugetară dificilă în care ne găsim. Nu putem să spune că această înțelgere e un fapt împlinit decât dacă vom respecta disciplina bugetară, să continuăm reformele și să avem stat mai eficient și stabilitate politică.

A doua componentă a fost cea pe apărare, unde Comisia EUropeană a alocat pentru România un credit suplimentar. Cea mai mare parte a lui sunt cheltuieli directe pe apărare, iar restul alocări penru sectorul de transporturi. Am discutat cu comisarul toate detaliile în așa fel încât până la jumătatea lui octombrie să avem o listă a proiectelor care ar face parte din propunerile ROmâniei, așa încât la jumătatea lunii noiembrie să fie avizate aceste propuneri și la finalul lui noiembrie, lista de propuneri a României să fie depusă la Comisie în așa fel încât acest pachet să aibă aprobarea finală.

Sunt trei efecte majore ale acestui credit - apărare, deficit și infrastructură de transport. România s-a angajat să aibă cheltuiieli de apărare care să nu coboare sub 2,2 la sută. Din ei, unu la sută sunt dedicați achizițiilor militară. Această cotă va fi acoperită de SAFE, avem garanția că programele României absolut necesare au o finanțare constantă și bugete asigurate în anii următori. A doua imporantă este din punct de vedere bugetar și al deficitului mai ales. Acesta este un credit dar care față de dobânzile la care România se împrumută, dobânzile sunt de patru ori mai micicu perioadă de grație de 10 ani și creditul s-ar rambursa în 40 de ani. Înseamnă câștiguri importante, predictibilitate și dobânzi mult mai mici. Nu putem corecta deficite de peste nouă la sută de la un an la altul.

La transporturi, o sumă de peste 4 mld. euro, avem capete de autostradă dinspre Moldova - tronsonul Pașcani-Suceava-Siret, care ar lega cele două județe din nord de București și cel care leagă Iași și Republica Moldova. Cele două proiecte sunt evaluate la o sumă de peste 3 miliarde de euro. Fără el în SAFE nu am fi avut finanțarea să începem lucrările. Sper și voi face tot pentru ca aceste două proiecte importante de conectivitate civilă și militară să rămână în proiect pentru lucrări. În 2-3 ani de zile să putem spune că Moldova are o infrastructură conectivă.

A treia întâlnire a fost cu Roxana Mânzatu, am vorbit de viitorul program de finanțare european pentru a fi pregătiți de negocieri și, de asemenea, pe mutarea unor componente din fondul social european pe niște transferuri financiare pe componenta de asistență medicală. România va transfera câteva sute de milioane de euro pe componenta de spitale așa încât spitalele care nu au mai rămas pe PNRR să fie asigurată finanțarea lor. 

Premierul Ilie Bolojan, conferință de presă la guvern

Premierul Ilie Bolojan susţine, miercuri, de la ora 16:00, la Palatul Victoria, o conferinţă de presă privind rezultatul întâlnirilor avute în cadrul vizitei la Bruxelles, rectificarea bugetară şi alte proiecte ale guvernului, a informat biroul de presă al guvernului.