Cinci țări din Asia Centrală ar putea fi legate printr-o rețea comună de gaze, în valoare de 5 miliarde de dolari (aproximativ 4,45 miliarde de euro). Proiectul, numit "Inelul de Gaze", le-ar ajuta să își împartă resursele și să acopere cererea mai mare din timpul iernii. Finanțarea și acordurile dintre guverne nu sunt însă încă stabilite. Rețeaua ar uni Kazahstanul, Kârgâzstanul, Tadjikistanul, Turkmenistanul și Uzbekistanul prin peste 3.000 de kilometri de conducte noi și modernizate, scrie Euronews.
Propunerea a fost discutată la a doua ediție a Forumului de Petrol și Gaze al Asiei Centrale, de la Tașkent. Ideea i-a aparținut expertului kazah Askar Ismailov, care a prezentat-o pentru prima dată la ediția din 2025.
Potrivit lui Ismailov, costul ar fi de 5 miliarde de dolari, din care 2 miliarde pentru construcții noi și 3 miliarde pentru modernizare și digitalizare. Rețeaua ar putea transporta aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaze pe an.
Ce ar câștiga fiecare țară
Țările din regiune diferă mult în privința resurselor, infrastructurii și consumului. Turkmenistanul, care are rezerve mari, ar putea găsi noi clienți în regiune, iar celelalte state ar avea mai multe surse de aprovizionare.
Ismailov este acum consilier la Global Gas Centre, o organizație non-profit din Geneva care reunește specialiști din industria gazelor și care susține proiectul. Directoarea centrului, Valerie Ducrot, a declarat pentru Euronews că inelul ar îmbunătăți siguranța aprovizionării pentru toate aceste țări.
Situația diferă de la o țară la alta. Uzbekistanul produce și consumă mult gaz, mai ales iarna. Kazahstanul are gaze, dar acestea se află în special în vest, departe de marile orașe. Kârgâzstanul depinde de importuri, iar Tadjikistanul își produce curentul mai ales din hidrocentrale, dar importă și gaze. În prima jumătate a lui 2026, Tadjikistanul a cumpărat 126,4 milioane de metri cubi din Uzbekistan.
Țările fac deja comerț cu gaze între ele. Inelul ar extinde și ar moderniza aceste legături, astfel încât gazul să poată circula mai ușor. Assylbek Jakiyev, președintele asociației PetroCouncil Kazakhstan, a explicat că, iarna, când Uzbekistanul, Kârgâzstanul sau Tadjikistanul au nevoie de mai mult gaz, fluxul ar putea fi inversat. Este însă doar o posibilitate, nu un mecanism deja stabilit.
Potrivit lui Ismailov, compania națională a Uzbekistanului, Uzbekneftegaz, s-a arătat interesată după primele discuții. Global Gas Centre a semnat în mai un memorandum cu autoritățile din Karakalpakstan, republică autonomă din Uzbekistan. Au existat și discuții cu posibili investitori din China și Orientul Mijlociu.
Pe lângă bani, proiectul ar avea nevoie de înțelegeri privind cantitățile de gaz, regulile de tranzit și modul în care vor funcționa conductele, inclusiv care dintre ele pot transporta gaz în ambele sensuri.
Deocamdată nu există o schemă finală de finanțare, un acord între toate cele cinci guverne sau un calendar de construcție. Costul și capacitatea sunt doar estimări ale celor care susțin proiectul.
Uzbekistanul caută noi zăcăminte
În paralel, Uzbekistanul încearcă să își crească producția proprie, care este în scădere. În primele opt luni din 2026, marile companii au produs 24,2 miliarde de metri cubi de gaze, cu 16,3% mai puțin decât anul trecut.
Autoritățile au anunțat în octombrie descoperirea a cinci noi zăcăminte de gaz-condensat. Între ianuarie și septembrie au fost forate 80 de sonde, iar alte 40 sunt planificate până la sfârșitul anului.
Denis Borodenok, de la UNG Overseas, filială a Uzbekneftegaz și co-organizatoare a forumului, a subliniat că gazele naturale rămân esențiale pentru sistemul energetic al țării. Guvernul plănuiește și explorări mai adânci în regiunea Ustiurt, precum și creșterea producției din zăcămintele existente.
Cele două direcții se completează: forajele cresc producția, iar conexiunile regionale ajută la distribuirea gazului.
Legături cu Azerbaidjanul și Europa
La forum s-a discutat și despre întărirea legăturilor energetice dintre Asia Centrală, Azerbaidjan și Europa. Potrivit lui Jakiyev, o colaborare mai strânsă cu Azerbaidjanul și UE i-ar ajuta pe producătorii din regiune să exporte mai mult petrol și gaze.
Unele parteneriate există deja. Compania azeră SOCAR, britanica BP și Uzbekneftegaz explorează împreună petrol și gaze în regiunea Ustiurt.
Azerbaidjanul livrează deja gaze către UE prin Coridorul Sudic de Gaze. În 2025, livrările au ajuns la 12,5 miliarde de metri cubi, potrivit Comisiei Europene. În martie 2026, UE și Azerbaidjanul și-au reconfirmat parteneriatul energetic.