Insula grecească de vis sub care mocnește tăcut riscul unei explozii de proporții

Una dintre cele mai frumoase insule ale Greciei, cunoscută la un moment dat sub numele de Kallístē, care înseamnă chiar „cea mai frumoasă”, redenumită Thera, după liderul spartan care a colonizat-o, iar în cele din urmă Santorini, după Sfânta Irene, care a murit arsă pe rug pentru că nu a vrut să renunțe la cărțile creștine, e o comoară pentru greci. La propriu. Turiștii cheltuie milioane de euro anual în această insulă de poveste. Însă, sub stâncile abrupte ale insulei Santorini, mocnește tăcut riscul unei explozii colosale, scrie BBC. 

O erupție antică uriașă a creat această insulă grecească de vis, lăsând în urmă un crater vast și un inel în formă de potcoavă. Acum, oamenii de știință investighează pentru prima dată cât de periculoasă ar putea fi următoarea erupție majoră. Vulcanul de pe Santorini este unul dintre puținele încă active din Grecia și din Europa. 

BBC News a petrecut o zi la bordul navei de cercetare britanice Discovery, în timp ce echipa căuta indicii care să le dezvăluie când ar putea avea loc următoarea erupție. 

Cu doar câteva săptămâni înainte, aproape jumătate dintre cei 11.000 de locuitori ai insulei Santorini au fugit pentru a se pune la adăpost, după ce insula a fost zguduită de o serie de cutremure.

A fost un memento dur că, sub satele idilice albe presărate cu restaurante de gyros, jacuzzi-uri în apartamente scoasela închiriat pe AirBnB și vii crescute pe sol vulcanic bogat, două plăci tectonice se freacă în scoarța terestră.

Două treimi din vulcanii lumii se află sub apă

Profesoara Isobel Yeo, expertă în vulcani submarini extrem de periculoși de la Centrul Național de Oceanografie al Marii Britanii, conduce misiunea. Aproximativ două treimi dintre vulcanii lumii se află sub apă, dar sunt foarte puțin monitorizați.

„E cam ca și cum ai spune ‘ce nu vezi, nu te doare’ când vine vorba de a înțelege pericolul lor, comparativ cu unii mai celebri precum Vezuviu”, a spus ea reporterului BBC, în timp ce au urmărit doi ingineri care au coborât un robot de mărimea unei mașini în apă.

Această cercetare, realizată la scurt timp după cutremure, îi va ajuta pe oamenii de știință să înțeleagă ce tip de neliniște seismică ar putea indica faptul că o erupție vulcanică este iminentă.

Ultima erupție a Santorini a avut loc în 1950, dar chiar și în 2012 a existat o „perioadă de neliniște”, a sous Isobel. Magma a pătruns în camerele vulcanilor, iar insulele „s-au umflat”.

„Vulcanii submarini sunt capabili de erupții foarte mari și extrem de distructive. Suntem adesea păcăliți într-un fals sentiment de siguranță dacă suntem obișnuiți cu erupții mici și cu un vulcan liniștit. Presupui că următoarea va fi la fel — dar poate nu va fi”, a spus ea. 

Erupția Hunga Tonga din 2022, în Pacific, a produs cea mai mare explozie subacvatică înregistrată vreodată și a generat un tsunami în Atlantic, cu unde de șoc resimțite până în Marea Britanie. Unele insule din Tonga, aflate aproape de vulcan, au fost atât de devastate încât locuitorii nu s-au mai întors niciodată.

Vulcanii de pe Terra, mai misterioși ca planetele

În Marea Egee, sub picioarele oamenilor de știință de la bordul navei, la 300 m adâncime, se află orificii fierbinți care bolborosesc. Aceste fisuri în Pământ transformă fundul mării într-o lume portocalie aprinsă, plină de stânci ieșite și nori de gaz.

„Știm mai multe despre suprafața unor planete decât despre ce e acolo jos”, a spus Isobel.

Robotul e coborât pe fundul mării pentru a colecta lichide, gaze și fragmente de rocă.

Aceste orificii sunt hidrotermale, ceea ce înseamnă că apa fierbinte iese din fisuri, și apar adesea în apropierea vulcanilor. Acesta este motivul pentru care Isobel și alți 22 de oameni de știință din întreaga lume sunt pe această navă timp de o lună.

Expediția Discovery

Până acum, nimeni nu a reușit să afle dacă un vulcan devine mai exploziv sau mai puțin exploziv atunci când apa de mare din aceste orificii se amestecă cu magma.

„Încercăm să cartografiem sistemul hidrotermal”, a explicat Isobel.

 Nu e ca și cum ai face o hartă pe uscat.

„Trebuie să privim în interiorul Pământului”, a adăugat cercetătoarea. 

Discovery investighează caldera Santorini și navighează spre Kolombo, celălalt vulcan important din zonă, aflat la aproximativ șapte kilometri nord-est de insulă.

Nu se așteaptă ca cei doi vulcani să erupă în viitorul apropiat, dar e doar o chestiune de timp.

Expediția va genera seturi de date și hărți de pericole geologice pentru Agenția de Protecție Civilă din Grecia, a explicat Profesoara Paraskevi Nomikou, membră a grupului guvernamental de urgență care s-a întâlnit zilnic în timpul crizei cutremurelor.

S-a născut în Santorini și a crescut ascultând povești despre cutremure și erupții de la bunicului ei. Vulcanul a inspirat-o să devină geolog.

„Această cercetare este foarte importantă pentru că va informa localnicii cât de activi sunt vulcanii și va cartografia zona care va fi interzisă în timpul unei erupții”, a spus ea.

Știință pentru oameni

Adică, harta finală va arăta care părți ale fundului mării din Santorini sunt cele mai periculoase, adaugă ea.

Aceste misiuni sunt incredibil de costisitoare, așa că Isobel e nevoită să comprime experimentele zi și noapte, iar oamenii de știință lucrează în ture de câte 12 ore.

John Jamieson, profesor la Universitatea Memorială din Newfoundland, Canada, studiază rocile vulcanice extrase din orificii.

„Nu o ridica pe asta. E plină de arsenic”, i-a avertizat el pe reporterii BBC. 

Arătând spre alta care arată ca o bezea neagră și portocalie cu praf de aur, a explicat: „Asta e un adevărat mister – nici măcar nu știm din ce e compusă.”

Aceste roci spun povestea fluidelor, temperaturii și materialelor din interiorul vulcanului.

„Este un mediu geologic diferit de majoritatea celorlalte – e foarte incitant,” a spus el el.

Dar inima misiunii este un container întunecat aflat pe punte, unde patru persoane privesc ecrane montate pe perete. Folosind un joystick care pare desprins dintr-o consolă de jocuri, doi ingineri controlează robotul subacvatic în timp ce Isobel și Paraskevi schimbă teorii despre conținutul unui bazin cu lichid descoperit de robot.

Au înregistrat mici cutremure în jurul vulcanului, cauzate de mișcarea fluidelor prin sistem, care provoacă fisuri. Isobel a redat pentru BBC o înregistrare audio a acestor fisuri reverberând: sună ca basul într-un club de noapte care urcă și coboară.

Oamenii de știință identifică modul în care fluidul se deplasează prin roci prin impulsuri ale unui câmp electromagnetic injectat în sol. Acest proces creează o hartă 3D care arată cum este conectat sistemul hidrotermal la camera magmatică a vulcanului, acolo unde se generează o erupție.

„Facem știință pentru oameni, nu știință pentru oamenii de știință. Suntem aici ca să oferim siguranță”, spune Paraskevi.

Vulnerabili în fața seismelor

Criza seismică recentă din Santorini a evidențiat cât de expuși sunt locuitorii insulei la amenințările seismice și cât de dependenți sunt de turism.

Înapoi pe uscat, reporterul BBC s-a întâlnit cu fotografa Eva Rendl în locul ei preferat pentru ședințe foto de nuntă. Când a avut loc așa-numitul roi de cutremure, în februarie, a plecat de pe insulă împreună cu fiica ei.

„A fost într-adevăr înfricoșător, devenea din ce în ce mai intens,” a spus ea ea.

S-a întors acum, dar afacerile merg mai greu.

„Oamenii au anulat rezervările. De obicei încep ședințele în aprilie, dar prima mea lucrare va fi abia în mai,” a spus Eva.

În piața principală din Oia, un oraș elegant din Santorini, turista britanico-canadiană Janet a spus că șase din cei zece membri ai grupului ei și-au anulat vacanța. Ea crede că informații științifice mai exacte despre probabilitatea cutremurelor și erupțiilor vulcanice i-ar ajuta pe alții să se simtă mai în siguranță în privința vizitei.

„Primesc alertele Google, primesc alertele de la oameni de știință, și mă ajută să mă simt în siguranță,” spune ea.

Iar Santorini va rămâne întotdeauna o destinație de vis.