De la pădure, direct în casele românilor şi, mai ales, în alte locuinţe din peste 120 de ţări. Industria lemnului înseamnă astăzi miliarde de euro, sute de mii de oameni care depind de acest sector şi un loc important în economia României. Iar miza nu mai este doar cât lemn producem, ci câtă valoare reuşim să creăm din el. Mobilierul românesc se exportă pe pieţe din întreaga lume, iar industria se schimbă odată cu economia: mai multă tehnologie, mai multă inovaţie şi, tot mai important, sustenabilitate.
Industria lemnului reuneşte mai multe domenii: exploatarea forestieră, prelucrarea lemnului, producţia de mobilier, precum şi industria celulozei şi hârtiei. Este un sector complex, care generează locuri de muncă, contribuie la exporturile României şi susţine activitatea economică în numeroase comunităţi.
„Toată această industrie înseamnă peste 70 miliarde de lei cifră de afaceri anual, 3,5% din PIB. Este o industrie care antrenează peste 100.000, din alte calcule 150.000 persoane. Sunt zone care depind de această industrie.
Mobila din România ajunge în 120 de ţări. E super important, nu cred că există altă industrie care să exporte în atâtea ţări”, a declarat Oana Bodea, CEO Kronospan.
Prezenţa mobilierului românesc pe pieţele externe arată capacitatea industriei de a concura la nivel internaţional.
Exporturile reprezintă una dintre cele mai importante componente ale acestui sector, iar producătorii români livrează atât mobilier pentru locuinţe, cât şi produse destinate spaţiilor comerciale, birourilor sau industriei hoteliere. Exporturile de mobilier au crescut de la 2,18 miliarde € în 2016 la 2,49 miliarde € în 2025, adică cu 14%.
În tot acest timp, creaţia românească s-a perfecţionat, iar produsele au devenit tot mai diversificate şi adaptate cerinţelor pieţelor internaţionale.
„Direcţia în care se dezvoltă, în care se merge mult pe inovaţie şi încearcă să nu ne rezumăm la materii prime şi să ne focusăm pe produse cu valoare adaugată mare - sunt acele produse şi acea zonă a industriei pe care ne-o dorim să o dezvoltăm în continuare”, a declarat Adrian Pop, secretar de stat, MEDAT.
Lemnul nu mai este privit doar ca o resursă care trebuie exploatată şi vândută, ci ca punctul de plecare pentru produse în care sunt încorporate designul, tehnologia, munca şi creativitatea. Iar această transformare poate face din industria lemnului una dintre industriile cu perspectivă pe termen lung, într-un moment în care sustenabilitatea devine tot mai importantă pentru economie şi pentru consumatori.
Lemnul stochează carbon şi poate fi reutilizat. Principalii piloni ai economiei circulare sunt "cei 3 R": reutilizare, reparare, reciclare. Lemnul poate trece cu brio prin toate etapele.
„Vă rog tare mult nu puneţi lemnul pe foc. Duceţi-l la centre de colectare, fie că aveţi o lădiţă, un scaun, o masă. Nu o puneţi pe foc pentru că din ea se poate face o nouă mobilă, la fel de modernă ca cea pe care o vedeţi aici”, a declarat Oana Bodea, CEO Kronospan.
Sectorul de fabricare și comercializare a mobilei rămâne unul dintre cei mai mari contributori ai industriei prelucrătoare a României. Ultimele date arată că industria a generat 7,7 miliarde lei impact fiscal total în 2024.