Noul documentar Netflix al lui Louis Theroux explorează controversata manosferă, stârnind dezbateri aprinse în rândul spectatorilor și reacții negative din partea influencerilor prezentați. În film, apare menționată și România, odată cu numele lui Andrew Tate, considerat un fel de „naș” al acestei comunități online care, de câțiva ani, produce tot mai multe efecte toxice și în mediul offline.
Louis Theroux, renumitul documentarist britanico-american cunoscut pentru dorința sa de a explora cele mai controversate colțuri ale societății, se află acum, din nou, în centrul unei furtuni culturale. Cel mai recent documentar al său de pe Netflix, Louis Theroux: Inside the Manosphere, lansat pe 13 martie 2026, îi poartă pe spectatori adânc în lumea online a așa-numitei „manosfere” — un peisaj digital dominat de influenceri bărbați care promovează un amestec amețitor de fitness, afaceri, dezvoltare personală și, cel mai alarmant, misoginism și sexism.
Manosfera nu este tocmai un fenomen nou, dar documentarul lui Theroux scoate la lumină cât de bine înrădăcinat și profitabil a devenit acest ecosistem toxic.
După cum relatează The Guardian, filmul prezintă publicului o serie de personalități notorii de pe internet, inclusiv influencerul britanic de fitness și criptomonede Harrison Sullivan (cunoscut mai bine ca HSTikkyTokky), „coach-ul de succes” Justin Waller (prieten și partener de afaceri al lui Andrew Tate) și podcasterul Myron Gaines (Amrou Fudl), autorul cărții din 2023 Why Women Deserve Less (De ce femeile merită mai puțin).
Acești bărbați au adunat milioane de urmăritori — și, implicit, milioane de dolari — promovând idei care reduc femeile la simple obiecte sexuale și susțin o viziune asupra lumii în care doar bărbații au dreptul să fie infideli în relații. Odată cu aceste idei, care instigă inclusiv la abuz și violență domestică, ei își promovează produse, cursuri, tactici de tranzacționare pe piața crypto și multe alte servicii care le aduc câștiguri imediate, de îndată ce urmăritorii lor sunt convinși să le cumpere.
Andrew Tate planează asupra întregului documentar. De ce a refuzat un interviu cu Louis Theroux
Cea mai controversată figură din acest spațiu, Andrew Tate, planează asupra întregului documentar, deși nu apare efectiv pe ecran. Potrivit lui Theroux, acest lucru nu s-a întâmplat din lipsă de încercări. Într-un interviu sincer la The Romesh Ranganathan Show, Theroux a povestit cum, timp de un an, a încercat să obțină participarea lui Tate.
„Cel mai important nume din acest spațiu, din întreaga comunitate a manosferei, este Andrew Tate și, când am început proiectul, am crezut că vom reuși să-l avem,” a explicat Theroux.
Însă cerințele lui Tate privind plata și evaluarea sa disprețuitoare la adresa relevanței lui Theroux — „De ce aș vorbi cu tine? Nu mai ești relevant” — au pus capăt negocierilor. Tate i-a arătat chiar și un grafic al tendințelor de căutare pe Google, subliniind cu mândrie că popularitatea sa o depășește pe cea a cineastului. Theroux, cu umorul său caracteristic, a glumit ulterior: „La propriu, sunt mai relevant decât tine”, după ce a observat o schimbare în trenduri.
Influența lui Tate în „manosferă” se simte în tot documentarul
În ciuda absenței lui Tate, influența sa se simte în fiecare cadru al documentarului. După cum remarcă The Guardian, filmul este plin de „imitatori oportuniști care cântă după partitura lui Andrew Tate”.
Temele centrale ale manosferei — așa-numita „economie a atenției”, conceptul de „pastilă roșie” împrumutat din filmul The Matrix și un curent constant de antisemitism, homofobie și misoginism explicit — sunt prezentate pe larg.
Stilul documentarului, o combinație între tehnicile clasice ale lui Theroux și livestream-urile haotice ale influencerilor, scoate la iveală prăpastia generațională și ideologică dintre realizator și subiecții săi. Theroux devine frecvent ținta batjocurii și a insultelor din partea audiențelor online ale influencerilor, o dinamică ce subliniază cât de ostil și performativ a devenit acest colț al internetului.
Abordarea lui Theroux rămâne fidelă curiozității și reținerii sale caracteristice. „Viziunea mea este întotdeauna că nu încerc să-i fac de râs sau să-i păcălesc în vreun fel. Încerc să spun adevărul și îi voi confrunta atunci când este cazul. Nu caut ceartă. Încerc doar să-i înțeleg, să primesc răspunsuri la întrebările mele și apoi să contest acele aspecte care nu au sens sau care mi se par periculoase”, a declarat Theroux pentru revista Hello!.
El a adăugat: „La finalul zilei, încerc să fac televiziune care implică oamenii, așa că puține scântei nu strică, iar câteva voci ridicate sau o senzație de tensiune chiar ajută.”
Nemulțumiți de portretul lor din documentar, „masculii Alfa” au început să îl atace pe realizator
Totuși, nu toți cei prezentați în documentar sunt mulțumiți de modul în care au fost portretizați. Myron Gaines, unul dintre cei mai proeminenți streameri din manosferă incluși în film, a lansat un contraatac public. Într-o postare lungă pe X (fostul Twitter) și într-un livestream maraton de șapte ore, Gaines l-a acuzat pe Theroux că „a editat selectiv și a încadrat materialul pentru a susține o agendă clară, omițând convenabil contexte și momente cheie care ar fi oferit întreaga poveste, nefiltrată.”
Gaines a susținut că o dezbatere despre viziuni antisemite implicându-l pe Hitler a fost eliminată la montaj și l-a criticat pe Theroux drept un „jurnalist de stânga” specializat în „a vorbi cu conservatori și a scoate din context ceea ce spun.”
Deși a promis că va publica materiale suplimentare care i-ar susține poziția, Gaines nu a prezentat astfel de dovezi în timpul transmisiunii.
Reacții puternice din partea femeilor
Documentarul a provocat reacții puternice din partea publicului, în special din partea femeilor. Unele persoane au considerat conținutul atât de tulburător încât nu l-au putut urmări.
După cum a scris o autoare pe Substack: „Este declanșator, supărător și profund, profund deranjant; și pur și simplu nu cred că sănătatea mea mintală poate face față. Pentru femeile care sunt deja prea familiarizate nu doar cu modul în care acești bărbați toxici operează, ci și cu efectele concrete pe care le au asupra noastră, este ca o expunere la traumă.”
Alții au lăudat munca lui Theroux drept „strălucită” și „îngrozitoare” în același timp — o dovadă a capacității documentarului de a informa și de a neliniști.
Încercările lui Theroux de a dezvălui vulnerabilitatea din spatele bravadei — atingând subiecte precum copilării instabile și tați absenți, sau violenți — adaugă nuanță, dar impresia dominantă rămâne aceea a unei culturi rigidizate până la autoparodie.
„Mulți imitatori oportuniști care repetă discursul lui Andrew Tate”
După cum notează The Guardian, „nu este mare lucru nou aici, doar mai mulți imitatori oportuniști care repetă discursul lui Andrew Tate.” Valoarea de șoc, cândva puternică, s-a estompat pe măsură ce conștientizarea publică a pericolelor manosferei a crescut.
Cu toate acestea, lansarea documentarului este oportună, venind într-un moment în care Andrew Tate și fratele său Tristan se confruntă cu multiple acuzații penale în România, legate de trafic de persoane și exploatare sexuală — acuzații pe care le neagă în continuare.
Umbra problemelor lor legale planează asupra filmului, fiind un memento dur al consecințelor reale pe care le poate avea extremismul online.
Călătoria lui Theroux l-a purtat din Marbella până la New York și Miami, oferind o perspectivă globală asupra extinderii manosferei. A fost chiar confruntat de mama lui HSTikkyTokky, care, într-o scenă memorabilă, i-a mustrat atât pe fiul ei, cât și pe Theroux: „Dacă nu ești de acord cu ceea ce face Harrison, atunci de ce faci bani din asta?” Este o întrebare care persistă, subliniind etica complicată a documentării subculturilor toxice pentru consumul de masă.
În final, Louis Theroux: Inside the Manosphere rămâne o dovadă a persistenței misoginismului online și a dificultăților de a-l confrunta. Deși filmul poate să nu aducă lucruri complet noi pentru cei deja familiarizați cu manosfera, el scoate în evidență, într-un mod clar și tulburător, realitatea acestei lumi „subterane” digitale, invitând spectatorii să reflecteze asupra complicității, responsabilității și prețului atenției în era internetului.
Ce înseamnă manosfera, „pastila roșie”, incel și „monogamia unilaterală”
Manosfera este un termen umbrelă care descrie o rețea de comunități online, forumuri și influenceri concentrați pe teme legate de masculinitate, relații, succes personal și statut social. Deși unele părți promovează dezvoltarea personală, o mare parte a manosferei este criticată pentru răspândirea unor idei misogine, teorii conspiraționiste și o viziune rigidă asupra rolurilor de gen.
Influenceri cu milioane de urmăritori promovează ideea că rolul femeilor este de a fi complet supuse în fața bărbatului, că nu ar trebui să aibă drept de vot sau chiar le numesc pe femei „tâ**”, „cu**e” și pretind că acestea se nasc cu o „valoare” dată de frumusețea fizică, cu care pot obține bani și beneficii, pe când bărbații trebuie, încă de la naștere, să se zbată pentru a face rost de resurse.
Conceptul de „pastila roșie” (red pill), preluat din filmul The Matrix, este folosit în aceste comunități pentru a descrie „trezirea” la o presupusă realitate ascunsă despre dinamica dintre bărbați și femei. În acest context, „a lua pastila roșie” înseamnă adoptarea unei perspective conform căreia societatea ar favoriza femeile (n.r. pentru că ele pot transforma sexul în bani), iar bărbații trebuie să își schimbe radical comportamentul pentru a avea succes.
Termenul „incel” provine din expresia „involuntary celibate” (celibatar involuntar) și se referă la bărbați care susțin că nu pot avea relații romantice sau sexuale, în ciuda dorinței lor, pentru că doar un mic procent de bărbați „de top” au acces la toate femeile din lume, sau din credința că femeile sunt superficial motivate, în general de avere, sau „hipergame” (aleg doar parteneri cu statut ridicat în societate).
Unele comunități incel au devenit notorii pentru discursuri extremiste, resentimente față de femei și, în cazuri izolate, chiar pentru glorificarea și promovarea violenței.
Și „monogamia unilaterală” este o idee controversată promovată în anumite cercuri din manosferă. Conform acestei idei, într-o relație, bărbatul are libertatea de a avea mai multe partenere, inclusiv mai multe soții, în timp ce femeia trebuie să rămână fidelă unui singur partener. Acest concept reflectă o viziune profund inegală asupra relațiilor și este puternic criticat în afara acestor comunități.
Dacă sunteți victimă a violenței domestice, a abuzului sexual sau a traficului de persoane, puteți cere ajutor și consiliere gratuită la linia TelVerde a Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane din România: 0800 800 678 sau la linia TelVerde pentru victimele violenței domestice și discriminării: 0800 500 333, disponibile 24/7. În caz de pericol imediat, apelați 112.