Războiul cu Ucraina nu a reușit până acum să provoace o fisură majoră la nivelul conducerii politice a Kremlinului ci, dimpotrivă, a scos la suprafață sistemul de gândire al lui Putin și a întregului sistem rusesc: Kremlinul nu caută neapărat „victoria” în acest conflict, ci, mai degrabă, un echilibru în atingerea a trei obiective aparent imposibile: menținerea puterii, finanțarea războiului și evitarea unor revolte sociale, a precizat, într-o analiză publicată pe rețeaua X, Maciej Korowaj, un expert militar polonez, fost ofițer de informații specializat în armata rusă. Analiza vine în contextul în care armata ucraineană se află în acest moment într-o situație critică în zona frontului de lângă Pokrovsk, localitate considerată vitală pentru apărarea restului regiunii Donețk rămase sub controlul forțelor Kievului și pe care militarii ruși încearcă de mai bine de un an să o cucerească. Iar acum, rușii sunt tot mai aproape de acest obiectiv.
Forțele invadatoare ruse par să fie pe punctul de a pune mâna, într-un final, pe orașul ucrainean Pokrovsk, în estul țării, o victorie simbolică pe care Vladimir Putin o urmărește de 21 de luni și pentru care a plătit un cost uriaș și care tot crește.
Rușii au împresurat Pokrovsk din trei direcții și sunt pe cale să reușească încercuirea completă a acestei localități.
Care e miza?
Miza, ca în orice confruntare militară o reprezintă numărul de trupe pe care rușii speră să le prindă în această încercuire. Până acum, cel mai mare dezastru militar al războiului ucrainean s-a petrecut în primele luni ale războiului, când rușii au reușit să încercuiască Mariupolul, manevră care a dus la capturarea a două brigăzi ucrainene - Azov și o brigadă de infanterie marină.
De atunci, ambele tabere au încercat să realizeze încercuiri similare, fără succes. Rușii au încercat să repete scenariul de la Mariupol în alte două mari bătălii - Bahmut și Avdiivka - veritabile orașe-fortăreață cucerite cu mari pierderi de către forțele Moscovei, dar fără ca victoriile să aducă și capturări semnificative de unități ucrainene.
Ucrainenii au evitat, de asemenea, să cadă în încercuire în regiunea rusă Kursk, după o incursiune surpriză în vara anului trecut.
Tot în vara anului trecut, rușii au început o ofensivă direct țintită asupra Pokrovskului. Între timp, „valoarea strategică” a acestui oraș a scăzut - sau, cel puțin, asta încearcă acum să transmită Kievul.
Soarta orașului pare însă pecetluită. The Black Bird Group - un grup de analize format din experți militari finlandezi arată că, în acest moment, se repetă același scenariu de dinaintea căderii Bahmutului sau Avdiivkăi: presiunea armatei ruse crește, concomitent cu mesajele alerte de la Kiev, privind „situația critică” din regiune. Ultimul astfel de mesaj a venit recent chiar din partea președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski.
Ce greșeală „costisitoare” riscă să facă militarii ucraineni în Pokrovsk
În prezent, forțele ruse din zona Pokrovsk au o superioritate de 8:1 față de cele ucrainene.
La sfârșitul lunii octombrie, trupele ucrainene mai dispuneau de o fâșie îngustă de 15 kilometri lățime prin care mai puteau trimite provizii și întăriri.
În prezent, această fâșie a ajuns la 3-8 kilometri lățime. Analistul finlandez Pasi Paroinen, de la Black Bird Group, a arătat că ucrainenii ar fi trebuit deja să se retragă din „punga” creată de avansul rusesc încă din vara acestui an.
Ceea ce ucrainenii nu au făcut încă.
„Ucraina ar putea repeta o greșeală costisitoare în Pokrovsk”, a precizat, într-o postare pe X, Emil Kastehelmi, alt analist militar de la Black Bird Group.
Este un tipar care se repetă și pe care l-am văzut deja în bătăliile de la Vuhledar și Kursk (pierdute de ucraineni - n.r.) - o încăpățânare (din partea Kievului) de a organiza o retragere controlată, justificată militar, dintr-o zonă aflată în pericol de încercuire, unde situția nu mai e deloc în favoarea apărătorilor.
Kastehelmi arată că ultimele contraatacuri ale ucrainenilor în regiune - realizate cu ajutorul trupelor speciale, în scopul consolidării apărării și fixării frontului - nu au reușit.
Rușii au renunțat la atacurile clasice cu blindate, dovedite extrem de costisitoare și inutile în actualul război modern cu drone, în care orice astfel de concentrare este imediat detectată și contracarată cu ajutorul dronelor-kamikaze. Acum, rușii atacă „Mad Max style”, în grupuri mici de câțiva infanteriști, care înaintează pe motociclete sau ATV-uri. Scopul acestora e să se infiltreze în anumite zone ale frontului neacoperite de apărarea ucraineană (care este în criză de militari), în speranța că aceste poziții vor fi reîntărite (în cazul în care respectivii atacatori nu sunt până atunci uciși în alte atacuri cu drone kamikaze de către ucraineni).
Infiltrările din ultima perioadă arată că acest gen de tactică a funcționat, iar acum centrul orașului Pokrovsk a devenit o întreagă „zonă gri”, fiind imposibil de trasat în prezent o linie clară a frontului care să delimiteze cele două tabere.
Dar cât va putea susține Rusia acest conflict, în forma actuală (pierderi mari de oameni pentru cucerirea unui oraș de 60.000 de locuitori/an)?
„Rusia nu va alege reforma, ci va alege managementul conflictului”, a spus Maciej Korowaj, analist militar polonez.
Korowaj a comparat situația Moscovei cu o „trilemă”: Kremlinul trebuie să rezolve sau să țină sub control simultan trei probleme: menținerea puterii, finanțarea războiului și evitarea revoltelor sociale.
Expertul militar polonez a prezentat mai multe scenarii legate de modul în care evoluează conflictul din Ucraina: în niciunul dintre acestea, Rusia nu iese câștigătoare, actuala putere își menține controlul, fără a exista revolte sociale.
„Rusia nu-și rezolvă dilemele, ci le menține”
Astfel, în opinia expertului militar, există două „scenarii ale declinului”, în cazul Rusiei: Primul ar însemna o epuizare a resurselor economice - ceea ce ar duce la un deznodământ „de tipul fostului URSS”. Acesta s-ar produce în cazul în care Kremlinul își epuizează rezervele (de oameni și resurse economice) pentru susținerea războiului, concomitent cu scăderea PIB-ului, pe fondul „militarizării” excesive a economiei. Al doilea scenariu „de declin” este cel al „stalinizării”: Kremlinul sporește și mai mult controlul și represiunea, concomitent cu continuare războiului.
Korowaj prezintă, ca scenarii probabile, cele în care Rusia nu încearcă să rezolve aceste provocări prin reforme, ci prin control. Iar acest „control” se obține cel mai bine prin susținerea unui „conflict permanent”.
Astfel, paradoxal, Rusia nu caută neapărat „o victorie” în Ucraina, cât mai degrabă o prelungire a conflictului.
Artileriști ucraineni pe frontul de la Pokrovsk. Imagine de arhivă. Foto: Profimedia Images
În opinia lui Korowaj, pentru perioada 2025-2026, cel mai probabil Rusia va continua acest război, la actualul ritm (lent) al ofensivei. În aceste condiții nomenclatura de la Kremlin își păstrează puterea, orice reformă e blocată, PIB-ul va crește cu 1-1,5%, inflația cu 8-10%, iar deficitul va fi de 2,5% din PIB.
Pentr perioada 2027-2028, se prefigurează un „îngheț” al războiului - condiționat, cel mai probabil, de cucerirea completă a Donbasului (Donețk și Luhansk). Linia frontului „se stabilizează”, cheltuielile militare scad suficient cât să permită o refacere a economiei.
După 2028, cel mai probabil scenariu, conform expertului polonez, îl reprezintă „sovietizarea”, concomitent cu creșterea represiunii. Probabilitatea ca actuala elită de la Moscova să fie înlăturată este de 2%, conform estimărilor lui Korowaj.
Concluziile experților militari finlandezi și polonezi sunt că, cel mai probabil, Pokrovskul va cădea. Ucraina trebuie să decidă să-și retragă trupele aflate în „punga” creată de avansul rușilor, pentru a le salva și a putea lupta în următoarele bătălii. Rusia va continua războiul în speranța de a provoca un colaps al Ucrainei (din punct de vedere al efectivelor militare ori cauzat de lipsa de echipamente ori muniții).
„Războiul, pentru regimul Putin, nu reprezintă un obiectiv tactic, ci o stare de fapt. Din 2025 și până în 2027, Rusia se va sovietiza tot mai mult și va ajunge în pragul colapsului sistemic, dar fără a intra în colaps. Actualul mecanism al puterii din Rusia nu face posibilă câștigarea de războiaie sau obținerea păcii. În schimb, Rusia joacă un joc fără sfârșit al menținerii status quo-ului. Rusia nu-și rezolvă dilemele, ci le menține”, a spus Maciej Korowaj.