Sindicalist: Salariile restante pentru angajaţii DGASPC se vor plăti din fondul de rezervă
Plata salariilor restante pentru angajaţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) se va face din fondul de rezervă, a afirmat la Palatul Victoria vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical, Grigore Mare, preşedinte al Federaţiei Naţionale Feroviare Mişcare Comercial Vagoane.
Acesta a participat, la sediul Guvernului, la Consiliul Naţional Tripartit.
"Da, a comunicat premierul ca va aloca 320 de milioane din fondul de rezervă. Nu a vehiculat o dată, dar în regim de urgenţă", a spus Grigore Mare, întrebat de jurnalişti dacă s-a găsit o soluţie pentru plata salariilor angajaţilor DGASPC.
De asemenea, el a menţionat că nu s-a luat o decizie în privinţa majorării salariului minim.
"Eu provin din zona căii ferate şi am ridicat o problemă la diverse legat de sectorul feroviar. Sectorul feroviar la ora actuală este într-un colaps. La ora actuală societăţile feroviare au datorii de peste un miliard de lei. Dacă în scurt timp Guvernul nu va lua decizii, acest sector se poate bloca atât în zona privată, cât şi zona feroviară, deoarece aceste datorii acumulate afectează în lanţ tot ce înseamnă zonă feroviară", a susţinut Grigore Mare.
Referitor la mesajul premierului potrivit căruia indemnizaţiile directorilor ar trebui reduse, el e menţionat că nu ar trebui puse în balanţă venitul unui om şi siguranţa circulaţiei pe calea ferată. Potrivit acestuia, Guvernul poate demite managerii acolo unde sunt constatate nereguli.
Sindicalist: „Nu ne-am luat salariile de trei luni, e foarte greu”
Protestatarii critică Guvernul condus de Ilie Bolojan pentru măsurile de austeritate aplicate doar „oamenilor cinstiţi” din România, subliniind că, în schimb, „de la ei” nu au fost „în stare să taie”.
„Pentru noi doar austeritate. De la ei nu au fost în stare să taie. Toate măsurile luate de Guvernul Bolojan au atins toţi oamenii cinstiţi din această ţară”.
„Am venit să dăm un semnal clar față de măsurile de austeritate care ne-a lovit foarte rău”.
„Nu ne-am luat salariile de trei luni, e foarte greu”.
„Să plece acasă (guvernanții - n.r.) Nu-i mai vrem, își bat joc de noi”.
Valoarea tichetelor de masă va crește de la 40 la 50 de lei, de la 1 ianuarie
Ministrul Muncii, Florin Manole, a comunicat pe Facebook că valoarea tichetelor de masă va crește cu 10 lei.
O veste bună: avem consens între sindicate și patronate referitor la indexarea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 de ron, a scris ministrul.
Florin Jianu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor din România (CNIPMMR), a anunțat și el că de la 1 ianuarie 2026 valoarea tichetelor de masă va crește de la 40 la 50 de lei, însă a subliniat că această măsură nu compensează impactul fiscal al celorlalte decizii recente.
Patronatele cer înghețarea salariului minim
Reprezentanții întreprinderilor mici și mijlocii din România cer Guvernului să renunțe la planurile de majorare a salariului minim, avertizând că o astfel de măsură ar putea avea efecte negative asupra economiei reale. Florin Jianu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor din România (CNIPMMR), a declarat că „poziția IMM-urilor este clară: înghețarea salariului minim”, întrucât majoritatea companiilor nu își pot permite creșteri suplimentare de costuri în actualul context economic.
„Șapte din zece IMM-uri nu își permit o majorare a salariului minim. Noi trebuie să ne uităm la contextul și la realitatea economică. În momentul în care opt din zece IMM-uri sunt afectate de aceste măsuri, acciza la combustibil, TVA mărit, liberalizarea pieței de energie, trebuie să ținem seama de contextul economic. S-ar putea să facem mai mult rău economiei printr-o majorare artificială a încasărilor la buget, de fapt creând mai mult șomaj, scăzând competitivitatea firmelor și dând afară oameni”, a spus Jianu.
Acesta a subliniat că mediul de afaceri a susținut creșterea salariului minim doar atunci când economia o permitea: „IMM-urile și CNIPMMR întotdeauna au venit cu propuneri atunci când economia a funcționat. Efectiv, în acest moment nu este posibil. Economia nu o permite.”
Potrivit datelor prezentate de Jianu, „trei din zece IMM-uri au relatat că s-ar putea să aibă loc disponibilizări de până la 7-9 persoane”, ca urmare a presiunilor financiare generate de noile taxe și de creșterea costurilor. „Raportat la situația economică actuală, scad sectoare de activitate, scad comerțul, producția industrială, toate sectoarele sunt în declin”, a adăugat el.
În ceea ce privește sectoarele cele mai afectate, Jianu a menționat industria ospitalității și construcțiile: „Vă dau exemplul HoReCa, care a avut o scădere de 30%, sau sectorul construcțiilor. Să sperăm că acest TVA va fi menținut, pentru că, dacă nu va fi, vom avea o scădere a cifrei de afaceri de 10 miliarde de lei, potrivit calculelor noastre.”
Reprezentantul IMM-urilor a mai atras atenția că toate costurile companiilor au crescut semnificativ în ultimele luni, iar o nouă majorare a salariului minim ar putea destabiliza și mai mult mediul economic.
Jandarmeria, despre agitatorii de la protest: Au fost identificate 30-40 de persoane
Jandarmeria Capitalei precizează că în apropierea zonei unde are loc protestul, au fost identificate 30-40 de persoane care nu fac parte din niciun sindicat și a căror participare la manifestație nu a fost acceptată de către organizator.
"În continuare, aceste persoane rămân în atenția forțelor de ordine, pentru prevenirea oricăror incidente de natură să afecteze bună desfășurare a manifestației.
Pe această cale, recomandăm tuturor participanților la adunarea publică să se adreseze forțelor de ordine dacă observă persoane care au intenția de a tulbura caracterul pașnic al manifestației", a comunicat Jandarmeria.
Sindicatele amenință cu greva generală
Manifestanţii scandează "România, trezeşte-te!", "Demisia!", "Hoţii!" şi afişează mesaje precum: "Nu mai acceptăm măsuri de austeritate!", "Uniţi negociem, separat implorăm!", "Salariile stau, preţurile cresc! Poşta Română nu e test de austeritate", "Cerem deblocarea imediată a angajărilor în sănătate şi asistenţă socială", "Program de lucru decent, fără epuizare!", "Sanitas nu tace, Sanitas acţionează!", "Normativul deficitar ne sufocă!".
"Principalele revendicări sunt: salariul minim pe economie, negocierea contractelor colective sectoriale şi a contractului colectiv naţional, o politică fiscală care să facă o repartizare echilibrată a taxelor sociale între capital şi salariaţi, în acelaşi timp stoparea măsurilor de austeritate care sunt nejustificate şi care nu au rezolvat nimic din aşteptările legate de compensarea deficitului excesiv, inclusiv rezolvarea crizei energetice. În afară de acestea, avem şi cereri sectoriale. Sunt probleme legate de administraţia locală şi centrală, cum sunt problemele legate de sănătate, învăţământ, de poliţie şi armată, legate toate de problemele unor pensii şi aplicarea prevederilor legale legate de pensii, aplicarea prevederilor legale în ceea ce priveşte Legea salarizării unitare", a declarat pentru Agerpres preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale (CNS) Cartel Alfa, Bogdan Hossu.
Potrivit acestuia, Guvernul trebuie "să se aplece nu numai la interesele politicienilor care sunt privilegiaţi de autoritate, ci a electoratului propriu".
"Atenţionăm Guvernul că trebuie să se aplece nu numai la interesele politicienilor care sunt privilegiaţi de autoritate, ci a electoratului propriu. De aceea, numărul de companii sunt foarte puţin afectate de măsurile de până acum. În general s-au luat măsuri superficiale, vezi cazul managerilor de companii cu capital majoritar sau integral de stat care de fap, într-o formă sau alta, nici nu au fost afectaţi. Li se spune voluntar să îşi scadă salariile când, de fapt, nu au nicio responsabilitate legat de buna gestiune a serviciilor de care răspund. Un magazioner răspunde cu casa lui şi cu reţinere din salariu ca să garanteze că va face o bună gestiune la magazie. Un manager care răspunde de toată compania nu garantează cu nimic şi nu răspunde cu nimic. Dacă nu primesc niciun răspuns, o să încerc o mediere naţională sub patronajul preşedintelui - şi apoi vom intra probabil pe alte forme de acţiune sindicală, inclusiv declanşarea unei greve generale. Deja am început procedura de strângere de semnături la nivel membrilor fiecărei confederaţii", a mai spus Bogdan Hossu.
El a subliniat că măsurile de austeritate luate până acum coboară substanţial nivelul de trai al populaţiei.
Pe de altă parte, Lucian Ciprian Puiu, preşedinte al Federaţiei Columna-SCOR, solicită, printre altele, stoparea concedierii unui număr de 13.000 de salariaţi din administraţie.
"Solicităm stoparea concedierii unui număr de 13.000 de salariaţi din administraţie, asigurarea bugetului de salarii, în condiţiile în care, în ţară, sunt câteva instituţii care nu şi-au mai plătit salariaţii de două luni şi anularea unei prevederi dintr-o ordonanţă de urgenţă care blochează plata drepturilor obţinute de unele hotărâri judecătoreşti", a declarat pentru Agerpres Lucian Ciprian Puiu, preşedinte al Federaţiei Columna-SCOR.
În faţa Guvernului protestează reprezentanţi ai Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederaţiei Sindicale "Cartel Alfa", CNSLR-Frăţia şi ai Confederaţiei Sindicale Naţională Meridian.
Agitatori în zona protestului. Un bărbat avea la el un briceag
Jandarmii prezenți în Piața Victoriei pentru a asigura ordinea au interceptat în apropiere mai multe persoane care nu făceau parte dintre participanții la adunarea publică. Ei aveau pancarte și voiau să participe la protest, deși nu erau membri de sindicat informează Jandarmeria București.
În urma efectuării controlului corporal preventiv, asupra unuia dintre bărbați au fost găsite mai multe obiecte interzise la o adunare publică, care ar fi putut pune în pericol siguranța celor prezenți (cuțit tip briceag și o unealta multifuncțională care conține o lamă ascuțită). Bărbatul a fost dus la secția de poliție.
Jandarmeria Capitalei reamintește că este interzisă şi constituie infracţiune participarea la adunările publice a persoanelor care au asupra lor arme de orice fel, materiale explozive sau incendiare, substanţe iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant, dispozitive pentru şocuri electrice ori alte obiecte ce pot fi folosite pentru acţiuni violente sau de tulburare a desfăşurării normale a acestora.
Programul protestelor şi restricţii de trafic
Programul protestelor:
- între orele 07.30-09.30, adunarea participanţilor în Piaţa Victoriei – alveola centrală;
- între orele 09.30-15.00, desfăşurarea adunării publice în Piaţa Victoriei – alveola centrală;
- între orele 15.00-16.00, defluirea totală a participanţilor
”În funcţie de numărul participanţilor, Brigada Rutieră va adopta măsuri de restricţionare a traficul rutier în dinamică, iar începând cu ora 08.30, va fi resistematizat traficul rutier în Piaţa Victoriei, prin asigurarea traficului rutier în dublu sens în faţa Guvernului României, între Bd. Aviatorilor şi Calea Victoriei, respectiv Bd. Lascăr Catargiu. Pentru buna desfăşurare a evenimentului va fi restricţionată circulaţia pe Şos. Pavel D. Kiseleff, între str. Arh. Ion Mincu şi Piaţa Victoriei”, a transmis Brigada Rutieră a Capitalei.
Consiliul Tripartit a fost convocat de Ilie Bolojan
Consiliul Tripartit a fost convocat de Ilie Bolojan, în timp ce oamenii protestează în fața Guvernului.
Legea spune că salariul minim pe economie ar trebui să crească de la 1 ianuarie de la 4.050 lei brut la 4.325 de lei brut.
Premierul se opune majorării.
PSD cere ca salariul minim să fie majorat.
Propunerea sindicatelor este ca salariul minim să fie crescut de anul viitor și să fie eliminată facilitatea de 300 lei din salariu scutit de taxe. Scutirea de taxe îi afectează pe angajați pentru că merg mai puțini la contribuția pentru fondul de pensii, susțin sindicatele.
De cealaltă parte, patronatele susțin înghețarea salariului minim și invocă presiunea pe care noile taxe o pun asupra mediului de afaceri. Majorarea salariului minim pe economie la 4.325 de lei ar aduce o creșterea a venitului net cu doar aproximativ 50 de lei pentru angajații plătiți cu minimul pe economie. În schimb, la bugetul de stat ar aduce venituri suplimentare de aproximativ 2 miliarde de lei, chiar 3, dacă ar fi eliminată și scutirea de taxe pentru cei 300 de lei din salariul minim.
Patru confederaţii sindicale protestează în faţa Guvernului
Patru confederaţii sindicale protestează în faţa Guvernului. Sindicaliștii solicită creşterea salariului minim şi a pensiilor, respectarea drepturilor legale şi contractuale ale salariaţilor, taxarea echitabilă, oprirea măsurilor de austeritate aplicabile doar populaţiei, precum şi protejarea locurilor de muncă şi investiţii în economie, excluzând, totodată, concedierile. Sunt asteptati, potrivit organizatorilor, 20.000 de angajati din administraţie, educaţie, sănătate, poliţie, transporturi, energie, agricultură, silvicultură.
Protestul are loc inclusiv în contextul ședinței Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, unde se va discuta stabilirea salariului minim pe țară pentru 2026, iar liderii sindicali avertizează că măsurile de austeritate aplicate populației generează nemulțumiri și riscuri pentru economie.
Cele patru confederaţii solicită, printre altele: creşterea salariului minim şi a pensiilor, reluarea negocierilor colective la toate nivelurile şi încheierea Contractului Colectiv de Muncă la Nivel Naţional, taxarea echitabilă, oprirea măsurilor de austeritate, dar si protejarea locurilor de muncă şi investiţii în economie, nu concedieri. De asemenea, liderii sindicali mai cer deblocarea posturilor din sănătate şi asistenţă socială. Confederaţiile sindicale solicită şi abrogarea măsurilor care au crescut norma didactică, au comasat şcoli şi au redus veniturile profesorilor, precum şi renunţarea la măsurile referitoare la decontarea cheltuielilor de transport şi a burselor studenţilor.
Liderii sindicali au afirmat că, în ultimele trei luni şi jumătate, "ori prin insolvenţă, ori prin închideri, ori prin reorganizare, s-au desfiinţat peste 7.500 de locuri de muncă din economie". Liderul sindical a menţionat că, în acelaşi timp, se pregăteşte desfiinţarea a 12.000-14.000 de locuri de muncă din administraţia publică.
Președintele Federației „Spiru Haret”, Marius Nistor, a anunțat că după manifestație va fi declanșat un referendum național pentru greva generală în educație. El susține că protestele pot înceta doar dacă Guvernul abrogă Legea 141 și dacă ministrul Educației își dă demisia.
Ce revendicări au sindicatele:
- creşterea salariului minim şi a pensiilor
- respectarea drepturilor contractuale ale salariaţilor
- reluarea negocierilor colective la toate nivelurile şi încheierea Contractului Colectiv de Muncă la Nivel Naţional
- taxarea echitabilă
Ce revendicări au sindicatele
- oprirea măsurilor de austeritate
- investiţii în economie
- deblocarea posturilor din sănătate şi asistenţă socială
- abrogarea măsurilor care au crescut norma didactică şi au comasat şcoli