Ce se întâmplă cu salariile profesorilor
Unul dintre domeniile pe care ministrul spune că noua lege încearcă să îl repare este cercetarea. Potrivit lui Dragoș Pîslaru, cercetătorii științifici au fost dezavantajați de actuala lege a salarizării.
„Cercetătorii științifice au fost săriți de legea 153 din 2017 și practic remediem acest lucru”, a declarat ministrul.
Acesta a spus că noile grile ar urma să aducă majorări consistente pentru această categorie.
„Cercetătorii științifici în acest moment au creștere, după cum vedeți, la salariu de bază de 45% și salariu brut de 31%. Eu nu cred că țara asta poate să progreseze fără să poți într-adevăr încuraja zona de cercetare”, a afirmat oficialul.
Potrivit ministrului, cercetătorii ar fi trebuit încă din trecut să fie tratați similar cu profesorii universitari în sistemul de salarizare.
Pîslaru a prezentat și exemple din zona educației preuniversitare. Pentru profesorii cu studii superioare ar urma să existe o creștere a salariului de bază de 17%, însă Dragoș Pîslaru a subliniat din nou că reforma nu trebuie privită ca o simplă majorare salarială.
„Nivelul nu este neapărat semnificativ. De aceea, încă o dată, acest proiect de reformă nu este un proiect de creștere a salariilor bugetarilor, este un proiect de aducere echitate în sistem și ajustare”, a declarat ministrul.
Și pentru personalul administrativ din învățământ sunt prevăzute modificări.
„Secretar instituție de învățământ 18% în salariu de bază, 6% în salariu brut”, a explicat acesta.
Pîslaru: Judecătorii și-au crescut salariile mult peste grilă
Dragoș Pîslaru a vorbit și despre situațiile în care salariile nu ar urma să crească, ci să fie practic înghețate până când noile grile vor ajunge din urmă veniturile aflate deja în plată.
Ministrul a dat ca exemplu judecătorii, despre care spune că au ajuns la salarii mult peste grila stabilită inițial.
„Judecătorii, cu tot respectul pentru domniile lor, pe baza unor asimilări și interpretări și hotărâri de instanță, și-au crescut salariile mult peste grilă”, a afirmat acesta.
Potrivit ministrului, actualele diferențe au apărut inclusiv în urma unor decizii ale instanțelor și ale ordonatorilor de credite.
„Nu a existat o legislație care să ducă salariile judecătorilor la nivelul de astăzi în plată, au existat hotărâri judecătorești și decizii pe care le-au avut ordonatorii de credit, care au dus lucrurile la nivelul respectiv”, a spus Dragoș Pîslaru.
Cu cât crește salariul ministrului Pîslaru
Conform coeficienților enumerați de ministru, președintele va avea un coeficient maxim, de 8, ceea ce înseamnă un salariu brut de 32.800 de lei. Potrivit calculatoarelor de salarii brute-nete, venitul net ar fi de 19.188 de lei într-un astfel de scenariu.
„Vreau doar să asigur românii că nu este vorba despre faptul că există vreo grilă care crește în mod subiectiv față de alte grilă, că ar trebui să înțelegem că sistemul de echivalențe face ca până la urmă în administrația publică să ai președintele, care ar trebui teoretic, fiind cea mai înaltă funcție în stat, să fie remunerat la cel mai înalt nivel în stat, și că tocmai prin așezarea coeficienților în acest interval de 1 la 8 trebuie să îi pui și pe ceilalți undeva în grilă”, a mai explicat Dragoș Pîslaru.
Pîslaru a precizat că salariul său ar urma să fie majorat cu 2.500 de lei ca urmare a noului sistem de salarizare, o creștere de 22%.
44% dintre angajati vor rămâne cu salariul în plata. Pentru restul cresc veniturile
Dragoș Pîslaru: Se menționează foarte clar că această legislație trebuie să rămână așa cum este, avem și un acord politic cu partidele. Fiind în PNRR, există și un termen de 5 ani în care nu se mai poate interveni pe lege. Nu există vreo cale să depășim 8 miliarde în plus pentru salarii, acesta e acordul politic.
Avem și o comprimare a gradelor, de la 12:1 la 8:1, ceea ce înseamnă mai multă echitate în sistem.
Valoarea de referință, ca să ne încadrăm în această anvelopă, este de 4.100 de lei. Această valoare va asigura predictibilitate pe viitor. Ea va crește ori odată cu creșterea PIB ori prin reducerea de personal prin reforma administrativă. Faci mai multe lucruri cu mai puini oameni și ăi reminerezi mai bine.
Pentru 44% dintre bugetari salariile de bază nu compensează reducerea sporurilor. Lumea va rămâne cu venitul în plată și va primi plăți compensatorii individuale, dar acea plată nu este colectivă, ca să nu existe în instanță posibilitatea de interpretare ca echivalare.
Potrivit ministrului, 56% dintre posturi sunt proiectate să aibă creșteri salariale lunare, dintre care:
-21% peste 10%
-14% între 5% și 10%
-21% între 0% și 5%
Propunerea este ca valoarea de referință să fie de 4.100 lei în 2027 și să ajungă la 4.793 lei până în 2031.
87 de sporuri au fost eliminate
Dragoș Pîslaru: Pentru că era greu să intervenim pe salariul de bază, iar zona de sporuri a devenit sport național - sunt 151 de sporuri - prin acest proiect eliminăm 87 din aceste sporuri, deci o reducere de 57%.
Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară. Vom limita sporurile la maximum 20% din salariul de bază.
Avem cazuri individuale unde sporurile se duc și la 90%, dar media este de 30%.
Discrepanțe salariale uriașe
Dragoș Pîslaru: Pe partea legată de discrepanțe salariale nejustificate: discutăm de același tip de poziții și putem vedea variața extrem de mare de la 17 mii la 32 de mii de exemplu pentru aceleași funcții în administrație. E foarte important să înțelegem partea de echitate.
Reforma, pe baza unei analize de 2 ani de zile făcute cu Banca Mondială, stabilește un sistem de echivalare, practic știu cum sunt familiile ocupaționale legate între ele prin niște funcții care leagă familiile ocupaționale între ele.
În prezent, grilele de salarizare sunt necorelate și defavorizează profesiile care nu au pârghii politice de presiune pentru a obține legislație specială.
Problema oamenilor nu e numai de câți bani primesc ei în mână, ci de echitate.
Principiile reformei salarizării
Ministrul Muncii a prezentat și cele șase principii ale reformei salarizării:
1. Echitate: „muncă de valoare egală, salarizare egală”
2. Predictibilitate și sustenabilitate
3. Atragerea, motivarea și menținerea profesioniștilor în sistemul public
4. Performanța și responsabilitate
5. Un sistem unitar, mai calm și mai predictibil
6. Coerență în salarizarea administrației locale
Ministrul Muncii prezintă noua lege a salarizării
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, va prezenta luni, de la ora 17.00, noua lege a salarizării. Ulterior, documentul va fi publicat pe site-ul Ministerului.
PSD, PNL, USR și UDMR au semnat, săptămâna trecută, un document prin care se angajează să o adopte până la finalul sesiunii parlamentare.
Deși nici nu a fost publicat documentul, noua lege a salarizării este deja criticată și respinsă de sindicate. Sindicatul Național al Polițiștilor (SNPPC) anunță că nu va fi de acord cu nicio nouă lege a salarizării și va bloca prin toate mijloacele legale implementarea acesteia, „până când actualul act normativ, Legea-cadru nr. 153/2017, nu va fi aplicat în mod integral”. Mai mult decât atât, Sanitas amenință cu plângeri la Bruxelles.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat vineri la Antena 3 CNN că proiectul salarizării unitare din sectorul public se bazează pe o anvelopă bugetară suplimentară de aproximativ 8 miliarde de lei, confirmată împreună cu Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană. Precizările sale vin în contextul unui acord politic între partide, anunțat de președintele Nicușor Dan, pentru evitarea “propunerilor populiste”.
Noua lege a salarizării va crește veniturile pentru jumătate dintre bugetari
Potrivit simulărilor făcute de ministerul Finanțelor, o creștere a cheltuielilor cu salariile bugetarilor de 8 miliarde de lei pe an ar însemnă o majorare pentru 53% din salariile actuale, dacă anvelopa ar fi fost de 12 miliarde de lei în plus, ar fi însemnat majorări pentru 73% din salariile în plată.
Noua lege a salarizarii elimină sporul pentru condiții vătămătoare, în prezent 300 lei brut, elimină sporul de cifru și indemnizația de hrană. Păstrează, însă sporul de 40% pentru proiecte europene și stabilește că acest spor poate să fie primit în continuare de primari, viceprimari, președinți de CJ și vicepreședinți. Sindicatele din educație și sănătate sunt nemulțumite de noile grile de salarizare. În cazul profesorilor, acest prim draft din legea salarizării propune ca salariul maxim al unui profesor din învățământul preuniversitar să nu atingă coeficientul 3, pe o scară de la 1 la 8. În sistemul sanitar, noua lege prevede ca sporul pentru condiţii deosebit de periculoase scade de la 85% la 40%.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că veniturile bugetarilor nu vor scădea după adoptarea noii Legi a salarizării unitare. „Va exista o prevedere expresă că veniturile aflate în plată nu vor scădea”, a declarat oficialul. Însă, în cel mai rău scenariu, vor exista categorii de angajați din sectorul public care vor trebui să aștepte până la următoarea indexare. De asemenea, Pîslaru a declarat că în unele cazuri salariile vor stagna. Ce încercăm să facem prin această lege de salarizare este să creăm din nou acele legături între familiile ocupaţionale, acele corelaţii care să aşeze grila pe bază de coeficienţi într-un mod profesionist, astfel încât să ai în toată salarizarea publică o ierarhie care pleacă de la preşedinte şi pe partea de jos este la salariile de debutanţilor”, a explicat ministrul.
Oficialul a adăugat că „pe partea de sporuri discuția este să fie de maxim 20% din salariu”, a spus Pîslaru.
Reforma se bazează pe trei principii esențiale:
- Protejarea veniturilor angajaților din sectorul public: niciun angajat nu va înregistra scăderi salariale ca efect al aplicării noii legi;
- Disciplină bugetară și sustenabilitate: reforma trebuie să respecte obiectivele fiscale asumate de România și să poată fi susținută pe termen lung;
- Aplicare integrală și predictibilă: noua lege va intra integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără aplicări etapizate și fără derogări succesive pentru diferite categorii profesionale.
Cei cinci piloni ai reformei sunt:
- o ierarhie echitabilă a funcțiilor în întregul sector public, inclusiv pentru administrația publică locală;
- O structură unică de grade de salarizare pentru întregul sector public;
- limitarea și transparentizarea sporurilor, împreună cu introducerea unor criterii clare și verificabile de performanță;
- instituționalizarea guvernanței sistemului salarial, prin responsabilitate comună între Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor;
- sustenabilitate fiscală și încadrarea în țintele asumate privind deficitul și cheltuielile de personal.