Peste 840.000 de oameni mor în fiecare an din cauza unor afecțiuni legate de riscurile psihosociale la locul de muncă – inclusiv ore lungi de muncă, nesiguranța jobului și hărțuirea – arată un nou raport al Organizației Internaționale a Muncii (OIM), agenție a Națiunilor Unite, scrie Euronews.
Riscurile psihosociale legate de muncă sunt asociate în principal cu boli cardiovasculare și tulburări de sănătate mintală, inclusiv suicid, arată raportul.
„Riscurile psihosociale devin una dintre cele mai importante provocări pentru securitatea și sănătatea în muncă în lumea modernă”, a declarat Manal Azzi, coordonatoarea politicilor de securitate și sănătate în muncă la OIM.
„Îmbunătățirea mediului psihosocial de lucru este esențială nu doar pentru protejarea sănătății mintale și fizice a angajaților, ci și pentru creșterea productivității, a performanței organizaționale și a dezvoltării economice sustenabile”, a adăugat ea.
Munca modelează identitatea, legăturile sociale și securitatea economică a oamenilor. Felul în care este organizată determină dacă oferă sens și resurse adecvate – sau dacă cerințele excesive, rolurile neclare și percepția nedreptății ajung să facă rău.
Costul uriaș pentru sănătate
Raportul constată că riscurile la locul de muncă duc la pierderea a aproape 45 de milioane de ani de viață sănătoasă în fiecare an, iar impactul combinat al bolilor cardiovasculare și al tulburărilor mentale este estimat la 1,37% din PIB-ul global pierdut anual.
În Europa, OIM raportează 112.333 de decese, aproape șase milioane de ani de viață pierduți și o pierdere de 1,43% din PIB.
Bolile cardiovasculare sunt responsabile de majoritatea deceselor atribuite, însă tulburările mentale provoacă o pierdere mai mare de ani de viață sănătoasă în total.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, depresia și anxietatea duc la pierderea a aproximativ 12 miliarde de zile de muncă în fiecare an.
Cele mai frecvente afecțiuni sunt depresia, tulburările de anxietate, burnoutul, problemele de somn și oboseala cronică.
Dificultățile de sănătate mintală pot genera, la rândul lor, probleme fizice, prin mecanismele nesănătoase la care oamenii recurg pentru a gestiona stresul: fumatul, consumul de alcool, mâncatul în exces și sedentarismul pot duce la obezitate, hipertensiune și alte boli cronice.
„Dovezile sugerează că comportamentele legate de sănătate și riscurile psihosociale se influențează reciproc în timp, comportamentele nesănătoase amplificând efectele adverse ale expunerii la stres psihosocial”, scriu autorii raportului.
Care sunt principalele cauze
Raportul identifică drept principali factori de risc: programul prelungit de lucru, hărțuirea, suprasolicitarea, dezechilibrul dintre efort și recompensă, nesiguranța locului de muncă, violența și hărțuirea.
„Este important să reamintim că orele lungi de muncă – un factor de risc psihosocial critic, asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare și accident vascular cerebral – rămân o realitate răspândită”, notează autorii.
OIM estimează că, la nivel global, 35% dintre angajați lucrează mai mult de 48 de ore pe săptămână. Cercetările OMS arată că un program de 55 de ore sau mai mult pe săptămână este asociat cu un risc cu 35% mai mare de accident vascular cerebral și cu un risc cu 17% mai mare de deces prin boală cardiacă ischemică, față de un program de 35-40 de ore.
Hărțuirea și alte forme de violență la locul de muncă sunt semnalate și ele drept o problemă majoră. Raportul arată că 23% dintre angajații din întreaga lume au experimentat cel puțin o formă de violență sau hărțuire la locul de muncă, cea mai frecventă fiind violența psihologică, raportată de 18% dintre respondenți.
Ce se poate face
Digitizarea, inteligența artificială, munca de la distanță și noile forme de angajare reconfigurează mediul psihosocial de lucru și impun organizațiilor să identifice riscurile și să implementeze măsuri preventive.
Acestea ar trebui să vizeze modul în care munca este proiectată, organizată și gestionată – inclusiv volumul de lucru, claritatea rolurilor, nivelul de personal și programul de lucru.
Atunci când prevenția nu este suficientă, OIM recomandă un sprijin rapid și lipsit de stigmat: acces la servicii de suport, ajustări temporare ale programului, consultanță medicală ocupațională și procese echitabile de reintegrare la locul de muncă.