Nivelul apei Dunării în zona centralei nucleare Paks din Ungaria a crescut cu 3 centimetri, a anunțat marți premierul Peter Magyar. În prezent, ultima turbină funcționează. Însă, a apărut o altă problemă care pune în pericol funcționarea centralei: apa s-a încălzit excesiv mult și a atins o temperatură de 29,5 grade Celsius.
Marți dimineață, premierul Peter Magyar a anunțat că nivelul apei Dunării în zona centralei nucleare Paks din Ungaria a crescut cu 1,5 centimetri, ceea ce a evitat la limită oprirea completă a unității. Aproximativ 10 ore mai târziu, prim-ministrul ungar a revenit și a anunțat că nivelul Dunării a crescut cu 3 centimetri.
A apărut însă o altă problemă care pune în pericol funcționarea Centralei d la Paks: temperatura apei.
Conform reglementărilor, ca centrala să funcționeze în siguranță, apa nu poate depăși 30 de grade Celsius la o distanţă de 500 m în aval de la punctul de deversare a apei de răcire.
Astăzi, exact în acea zonă, apa a atins 29,5 grade Celsius. În anii trecuți, un astfel de nivel de încălzire al apei părea imposibil. Și Ungaria este afectată de valul de căldură care traversează Europa. Luni, Ungaria a fost una dintre cele mai fierbinți țări europene.
Centrala nucleară de 2 gigawaţi de la Paks, care are patru reactoare de fabricaţie rusească, operează la puţin peste 10% din capacitatea sa totală începând de duminică după ce Dunărea, ale cărei ape sunt folosite pentru răcire, a scăzut la un nivel record.
Scăderile nivelului apei au afectat navigaţia şi turismul în Ungaria şi au dus la introducerea de restricţii privind utilizarea apei în peste o sută de oraşe şi sate, inclusiv la periferia Budapesta, potrivit unor informaţii guvernamentale.
Similar României, Magyar a reiterat un apel la companii, instituţii publice, administraţii locale şi gospodării de a reduce semnificativ sau de a reprograma consumul de electricitate în timpul intervalului orar 17.00-22.00.
Premierul maghiar a cerut reduceri suplimentare din partea marilor consumatori și a anunțat că, în situații excepționale, Guvernul de la Budapesta va dispune întreruperi temporare ale alimentării cu energie pentru consumatori punctuali.
Unele companii au răspuns deja la apelul premierului. De exemplu, fabrica de bere de la Pecs şi-a redus producţia la jumătate pentru a consuma mai puţin electricitate în orele de vârf, între orele 17:00 - 23:00. Astfel, au reușit să economisească într-o săptămână 6 MWh.
Ce impact are criza energetică asupra economiei?
Dacă se face economie la consumul de energie și se importă suficientă energie în așa fel încât să nu fie nevoie de reducei masive de consum la marii consumatori, atunci impactul acestei crize energetice asupra economiei Ungariei va fi minim, potrivit estimărilor Erste Research Group pentru agenţia austriacă APA.
Însă, dacă Centrala de la Paks va continua să funcționeze la capacitate redusă pe o perioadă mai lungă de timp, atunci creșterea PIB-ului va fi mai mică cu câteva zecimi de procente.
Erste Research Group menţine deocamdată prognoza de 1,7% pentru creşterea PIB-ului ungar anul acesta.
Presa din Rusia, ironii la adresa Ungariei
Criza din Ungaria nu a trecut neobservată de Rusiaa, mai ales că relațiile dintre cele două țări s-au răcit după ce Viktor Orban a pierdut alegerile și Peter Magyar a devenit premier.
Într-un articol publicat de RIA Novosti, intitulat „Ungaria şi România sunt în pragul a două dezastre simultan”, autorul critică decizia Budapestei de a opri extinderea Centralei de la Paks cu tehnologie rusească.
Autorul articolului scrie că reducerea consumului marilor consumatori este „fie problematică, fie chiar imposibilă, deoarece ar perturba sau opri lanțurile de producție”. Jurnalistul rus mai menționează că dacă ar ajunge să fie afectată infrastructura critică, Ungaria ar ajunge într-un „colaps social și comunitar, cu atât mai devastator într-o societate modernă obișnuită cu confort și garanții 24 de ore din 24”.
La finalul articolului este ironizat premierul Peter Magyar.
„Mi-a venit în minte declarația lui Peter Magyar de acum o lună, când, abia așezându-se confortabil în fotoliul de prim-ministru, a declarat că va analiza costul contractului rusesc pentru finalizarea a două unități de energie la Centrala Nucleară Paks. Se presupune că a fost nerezonabil de mare. Este tentant să întreb, domnule Magyar, ce părere aveți acum. Nu este prea scump?”, a conchis autorul.
Europa traversează una dintre cele mai severe perioade de secetă din ultimii ani, iar efectele sunt vizibile în tot mai multe regiuni ale continentului. Printre cele mai afectate state se numără Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos, Elveția, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, vestul României, Bulgaria și Serbia. La acestea se adaugă suprafețe extinse din nordul Italiei și vestul Ucrainei, unde seceta continuă să se intensifice.