Nouă mituri despre cancerul de col uterin și vaccinul HPV

Cancerul de col uterin (sau cancerul cervical) se caracterizează prin apariția celulelor atipice, cu multiplicare necontrolată la nivelul cervixului. Acest tip de cancer poate afecta femeile de orice vârstă, însă este mai frecvent diagnosticat în cazul femeilor de vârstă activă 35-55 de ani. Majoritatea cazurilor de cancer de col uterin (mai mult de 95%) sunt cauzate de papilomavirusul uman (HPV).

Infecția cu HPV este cea mai frecventă infecție virală a aparatului reproducător. Majoritatea femeilor și bărbaților activi sexual vor fi infectați la un moment dat în viață, chiar în mod repetat. Mai mult de 90% dintre persoanele infectate elimină în cele din urmă infecția.

Infecția cu o tulpină HPV cu risc înalt poate duce la modificări ale celulelor de la nivelul cervixului, modificări anormale care poartă numele de leziuni precanceroase (popular denumite "răni pe col") și ulterior, în evoluție, leziuni maligne ale colului uterin. Dacă nu sunt tratate, aceste leziuni premaligne pot evolua către cancer.

Leziunile determinate de HPV au un impact major asupra calității vieții, din cauza sentimentelor de teamă și rușine cu care se confruntă femeile și din cauza afectării calității vieții sexuale.

Este nevoie de 15 până la 20 de ani pentru apariția unui cancer de col uterin din momentul infecției.

Cancerul de col uterin este unul dintre cele două tipuri de cancere care pot fi prevenite în prezent prin vaccinare, dar care însă continuă să afecteze mii de femei în România în fiecare an.

Cine beneficiază acum compensat/gratuit?

• Tinerii, de ambele sexe, cu vârsta între 11 și 26 de ani – vaccin HPV compensat 100%;

• Femeile asigurate între 27 și 45 de ani – vaccin HPV compensat 50%.

O mare parte din vulnerabilitatea față de boală vine din lipsa de informație și din circulația unor mituri care descurajează vaccinarea anti-HPV, participarea la programe de screening, întârzie diagnosticul sau creează un fals sentiment de siguranță.

Mitul 1: "Cancerul de col uterin apare doar la femeile active sexual"

Adevărul: Infecția cu virusul HPV — principalul factor de risc pentru cancerul de col uterin — se transmite în principal prin contact sexual, prin contact direct, piele pe piele, dar asta nu înseamnă că doar femeile cu o viață sexuală activă sau recentă sunt expuse.

Virusul poate rămâne în organism ani de zile fără simptome, iar boala poate apărea mult timp după contactul inițial.

Mai mult, chiar și femeile cu un singur partener pe parcursul vieții pot fi expuse.

Mitul 2: "Dacă nu am simptome, nu am de ce să merg la control"

Adevărul: Cancerul de col uterin în stadiu incipient este, în majoritatea cazurilor, silentios, fără dureri, sângerări sau modificări evidente.

Abia în stadiile avansate apar semne precum sângerări anormale, secreții atipice sau dureri pelvine.

De aceea, screeningul periodic (teste de depistare, cum sunt testul Babeș-Papanicolau sau testarea HPV) este esențial. Testele identifică modificări precanceroase cu mult înainte ca boala să producă simptome. Să previi este mai ușor decât să tratezi.

Mitul 3: "Doar femeile cu un stil de viață dezordonat pot face cancer de col uterin"

Adevărul: Cancerul de col uterin nu este o boală determinată de comportamente "morale" sau "imorale".

Este o boală biologică, legată de persistența unei infecții cu HPV cu risc înalt și a altor factori de risc. Factori precum fumatul, sistemul imunitar slăbit, istoricul altor infecții cu transmitere sexuală sau accesul limitat la screening pot crește riscul, dar orice femeie, indiferent de stilul de viață, educație sau statut social, poate dezvolta cancer de col uterin.

Mitul 4: "Testul Babeș-Papanicolau îmi spune dacă am HPV"

Adevărul: Cele două teste se completează, dar au scopuri diferite.

• Testul Babeș-Papanicolau (PAP) identifică modificări ale celulelor de la nivelul colului uterin.

• Testarea HPV identifică prezența tulpinilor de HPV cu risc înalt.

A avea un test PAP normal nu înseamnă automat că nu există infecție cu HPV. De aceea, majoritatea ghidurilor internaționale recomandă combinația dintre testul PAP și testarea HPV pentru o evaluare completă.

Mitul 5: "Vaccinul anti-HPV este doar pentru fete"

Adevărul: Băieții și bărbații pot contracta și transmite HPV, iar anumite tulpini pot provoca în rândul lor cancer orofaringian, anal sau penian. Infecțiile cu HPV sunt mai persistente în rândul bărbaților decât la femei.

Vaccinarea ambelor sexe nu doar protejează individual, ci contribuie și la reducerea transmiterii virusului în populație. În multe țări, inclusiv în România, vaccinarea HPV este recomandată și disponibilă atât pentru fete, cât și pentru băieți.

Mitul 6: "Vaccinurile HPV cauzează infertilitate"

Adevărul: Vaccinarea anti-HPV nu influențează în niciun fel probabilitatea de a rămâne însărcinată sau viitoarele sarcini la femei și nici fertilitatea bărbaților. Vaccinarea este un instrument eficient în prevenirea consecințelor posibile ale infecției cu HPV pe termen lung. De altfel, atunci când nu sunt tratate, multe infecții cu transmitere sexuală (ITS) pot duce la infertilitate.

Mitul 7: "Screening-ul este dureros și riscant"

Adevărul: Instrumentele folosite pentru screening (ex: speculum, recoltare de celule) sunt cele uzuale în ginecologie și procedura este bine tolerată. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) precizează că disconfortul este minim și nu există risc semnificativ asociat screening-ului.

Frica de durere nu trebuie să devină un obstacol pentru participarea la screening.

Mitul 8: "Vârsta (menopauza) mă scapă de riscul de cancer de col uterin"

Adevărul: Chiar dacă menstruația s-a încheiat, cervixul rămâne supus riscului atâta timp cât femeia intră în intervalul pentru screening recomandat. Așadar, vârsta mai înaintată și menopauza nu echivalează cu eliminarea riscului. Femeile mai în vârstă, peste 65 ani, sunt expuse riscului de a dezvolta cancer de col uterin, aproximativ 20% din cazurile de cancer de col uterin fiind diagnosticate la această vârstă.

Mitul 9: "Vaccinarea anti-HPV poate determina adolescenții să-și înceapă viața sexuală mai repede"

Adevărul: Numeroase studii, inclusiv sondaje în rândul părinților și adolescenților/adulților tineri, oferă dovezi consecvente că vaccinarea anti-HPV nu este asociată cu o activitate sexuală crescută. Sondajele acoperă subiecte legate de comportamentele post-vaccinare, evaluări ale vârstei la debutul sexual și numărul partenerilor sexuali în rândul persoanelor vaccinate și nevaccinate anti-HPV, precum și evaluări ale rezultatelor clinice legate de activitatea sexuală în rândul persoanelor vaccinate și nevaccinate anti-HPV.

S-a dovedit că fetele vaccinate anti-HPV nu au un debut sexual precoce și nici mai mulți parteneri sexuali comparativ cu fetele nevaccinate.