„Lampa inimii” - o colecție de 12 povestiri despre viețile femeilor din comunități musulmane, patriarhale, din sudul Indiei - e volumul care a câștigat International Booker Prize 2025. Este doar a doua oară în istoria acestei competiții prestigioase când premiul revine unui autor indian. Mai mult decât atât, Banu Mushtaq, scriitoare, avocată și activistă pentru drepturile femeilor, a scris acest volum în limba kannada, care vorbită de aproximativ 65 de milioane de oameni. Pe lista lungă a acestui premiu a fost și Mircea Cărtărescu pentru romanul „Solenoid”.
Competiția recunoaște în mod egal atât autorul, Banu Mushtaq, cât și traducătorul, respectiv Deepa Bhasthi, prima traducătoare indiană care să fie recompensată cu acest premiu. Astfel, suma de 50.000 de euro este acordată și autorului și traducătorului, iar banii sunt împărțiți în mod egal.
Întreaga ceremonie de decernare a premiului poate fi urmărită aici:
Colecția câștigătoare de 12 povestiri surprinde reziliența, rezistența, inteligența și solidaritatea femeilor obișnuite din comunități patriarhale din sudul Indiei, aduse la viață cu măiestrie printr-o bogată tradiție a povestirii orale. De la mame dure și stoice la bunici cu păreri ferme, de la soți cruzi la copii puternici, personajele feminine din aceste povestiri îndură mari nedreptăți și greutăți, dar rămân neclintite, se arată într-un comunicat al International Booker Prize 2025.
Șeful juriului, Max Porter, a spus despre cartea câștigătoare: „Lampa Inimii este ceva cu totul și cu totul nou pentru cititorii englezi. O traducere radicală care zgândără limba pentru a crea noi texturi. Provoacă și extinde înțelegerea noastră pentru traducere. Aceste povești frumoase de viață se nasc din kannada, dar sunt interconectate cu bogăția socio-politică a altor limbi și dialecte. Poveștirile vorbesc despre viețile femeilor, drepturile reproductive, credință, castă, putere și oprimare”
Tot ce trebuie să știi despre „Lampa inimii” de Banu Mushtaq
- „Lampa inimii” este prima colecție de povestiri scurte care câștigă Booker Prize: scrisă de-a lungul a 30 de ani, cele 12 povestiri scurte surprind viețile femeilor din comunități patriarhale din sudul Indiei;
- Avocata și activista pentru drepturile femeilor, Banu Mushtaq, este a doua autoare indiană care câștigă acest premiu;
- Deepa Bhasthi devine prima traducătoare indiană care câștigă premiul și își descrie procesul pentru „Lampa inimii” drept „traducere cu accent”;
- „Lampa inimii” este prima lucrare câștigătoare a Premiului Internațional Booker tradusă din limba kannada, o limbă majoră vorbită de aproximativ 65 de milioane de oameni;
- Mushtaq a fost inspirată să scrie aceste povestiri de femeile care veneau la ea cerând ajutor. Ea a spus: „Durerea, suferința și viețile fără speranță ale acestor femei creează în mine un răspuns emoțional profund, care mă obligă să scriu.”;
- Cartea câștigătoare, „Lampa inimii”, „reprezintă ceva cu adevărat nou pentru cititorii de limbă engleză: o traducere radicală” a unor „povești frumoase, pline de viață și înălțătoare”, potrivit lui Max Porter, președintele juriului din 2025:
Cine este Banu Mushtaq
Autoarea câștigătoare, Banu Mushtaq, avocată și voce importantă în literatura progresistă în limba kannada, este o susținătoare ferventă a drepturilor femeilor și o protestatară împotriva sistemului de caste și clase din India.
Cariera de scriitoare a avocatei a început în cercurile literare care s-au format în semn de protest în sud-vestul Indiei în anii 1970. Critică în ce privește sistemul de clasă și castă, mișcarea Bandaya Sahita a dat naștere unor scriitoare dalit și musulmane influente, printre care și Mushtaq.
Ea este autoarea a unei alte colecții de povești scurte, un roman, o colecție de esee și un volum de poezie. Banu Mushtaq scrie în kannada și a câștigat mai multe premii de referință pentru scrierile ei. Însă „Lampa inimii” este prima traducere a scriiturii ei în limba engleză.
Banu Mushtaq a fost inspirată să scrie aceste povestiri de experiențele femeilor care au venit la ea în căutare de ajutor. Povestirile din „Lampa Inimii”, au fost scrise de Mushtaq pe parcursul a peste 30 de ani, între 1990 și 2023.
„Fiind avocată, activistă și scriitoare, sunt martoră a acestor povești zi de zi, deoarece multe femei vin să-mi ceară ajutor. (...) Ele caută și alinare. Dar unele din aceste femei nu știu de ce sunt în suferință. Poveștile mele sunt despre femei, despre modul în care religia, societatea și politica cer obediență absolută de la ele și făcând asta le supun la o cruzime inumană, transformându-le în simple subordonate.
(...) Durerea, suferința și viețile fără speranță ale acestor femei mi-au provocat un răspuns emoțional puternic, care m-a forțat să scriu. Poveștile pentru Lampa Inimii au fost alese din 50 de povești pe care le-am scris după 1990. (...) Nu sunt un autor care să facă documentare extinsă, inima mea e știință de studiu. Cu cât un incident mă afectează mai intens cu atât scriu mai profund și mai emoțional”, a spus autoarea într-un interviu pentru site-ul Booker Prize.
Poveștirile au fost selectate și curatoriate de traducătoare Deepa Bhasthi, care a dorit să păstreze natura multilingvă a sudului Indiei. Atunci când personajele folosesc cuvinte din urdu sau arabă în conversații, acestea sunt păstrate în original, reproducând ritmurile unice ale limbajului vorbit.
„Pentru mine, traducerea este o practică instinctuală, și am descoperit că pentru fiecare carte am un alt proces. Cu poveștile lui Banu am citit mai întâi toată ficțiunea pe care a scris-o anterior înainte de a selecte aceste 12 povești. Am fost norocoasă că am avut mână liberă și Banu nu a intervenit în organizarea mea haotică. Am fost foarte conștientă că știu extrem de puține despre comunitățile din povești”, a adăugat traducătoarea.
Celelalte titluri prezente pe lista lungă de anul acesta au fost:
- „The Book of Disappearance”, de Ibtisam Azem, tradus din arabă de Sinan Antoon;
- „On the Calculation of Volume I”, de Solvej Balle, tradus din daneză de Barbara J. Haveland;
- „There's a Monster Behind the Door”, de Gaëlle Bélem, tradus din franceză de Karen Fleetwood şi Laëtitia Saint-Loubert;
- „Reservoir Bitches”, de Dahlia de la Cerda, tradus din spaniolă de Julia Sanches şi Heather Cleary;
- „Solenoid” de Mircea Cărtărescu, în traducerea lui Sean Cotter;
- „Small Boat”, de Vincent Delecroix, tradus din franceză de Helen Stevenson;
- „Hunchback”, de Saou Ichikawa, tradus din japoneză de Polly Barton;
- „Under the Eye of the Big Bird”, de Hiromi Kawakami, tradus din japoneză de Asa Yoneda;
- „Eurotrash”, de Christian Kracht, tradus din germană de Daniel Bowles;
- „Perfection”, de Vincenzo Latronico, tradus din italiană de Sophie Hughes;
- „On a Woman's Madness”, de Astrid Roemer, tradus din olandeză de Lucy Scott;
- „A Leopard-Skin Hat”, de Anne Serre, tradus din franceză de Mark Hutchinson,