S-au împlinit 49 de ani de la marele cutremur din 1977, iar Bucureştiul este încă plin de clădiri cu risc seismic ridicat, care nu au fost reabilitate, în condiţiile în care, avertizează seismologii, un nou cutremur catastrofal ar putea lovi oricând România. În Capitală, în 15 ani s-au consolidat doar 20 de clădiri cu grad de risc seismic I. Bucureştenii, peste 70% dintre ei, se tem, la rândul lor, că următorul mare cutremur s-ar putea produce în orice moment şi nu vor scăpa cu viaţă.
În faţa ameninţării unui cutremur major care ar putea avea loc în orice moment în România, Biblioteca Academiei Române a luat iniţiativa organizării unei dezbateri despre protecţia seismică după 49 de ani de la dezastrul care a zguduit jumătate de țară.
„Vrem, nu vrem, cutremur o să avem”
Specialiştii în domeniu s-au reunit şi au propus măsuri de viitor, precum crearea unei comisii pentru consolidări rapide, menite să evite prăbuşirea clădirilor.
„Vrem, nu vrem cutremur o să avem. Toate aceste cicluri de cutremure puternice se produc la 70-80 de ani și eu sper, și spun de mai multă vreme că poate cutremurul (va avea loc) abia prin 2030-2035, dar asta nu înseamnă să nu încercam să luăm măsuri pentru a ne proteja”, a avertizat prof. Inginer Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române.
Academicianul a arătat cât de puțin a investit România în reabilitarea clădirilor care se află sub risc seismic ridicat.
„Până în 2017 s-au făcut 20 de clădiri. Deci în 20 de ani...apoi din 2017 s-a mai făcut o societate de consolidări și s-au mai făcut 12 blocuri. Cred că ministerul de resort are obligația să facă o comisie, care exista pe vremuri, dar cu specialiști, și să stabilească care este nivelul pentru diverse clădiri. Dacă o comisie stabilește, uite, clădirile astea sunt așa, se va face așa”, a spus profesorul.
„M-aș adresa în special conducătorilor de instituții și primarilor ca să ia măsurile necesare după ce se fac evaluările vizuale, se trece la expertizările tehnice de către grupul de experți să poată să încerce să ducă mai departe chestiunea de consolidare”, a adăugat și secretarul de stat în Ministerul Dezvoltării Marin Țole.
Cutremurele rămân o problemă de siguranţă naţională, iar gradul de asigurare al construcțiilor la seisme constituie o decizie politică și nu una tehnică, care depinde gradul de risc pe care societatea şi-l poate asuma, mai spun experţii.
„Sunt vreo 400 de clădiri cu risc. Este suficient 3%, să fie 10 clădiri care cad. Pentru o intervenție rapidă nu avem nici potențial de proiectare, nici potențial de execuție. Interesul pieței, suntem aici câțiva care prezentăm un anumit interes în direcția asta, este extrem de scăzut. Oamenii nu realizează pericolul. Trebuie un program special prin care să consolidăm zone vulnerabile, nu toată clădirea. De ce? Ca în cazul unui cutremur foarte mare să nu avem tragedii”, a avertizat și Cristian Erbaşu, director general al Federaţiei Patronatelor Societăţii din Construcții.
Bucureștenii, nepregătiți pentru un nou cutremur
Doar 14% dintre bucureșteni au fost responsabili și au pregătit și un rucsac de urgență pentru primele 72 de ore, iar 8 din 10 consideră că sunt prea puțin sau chiar deloc pregătiți să se descurce în cazul în care ar rămâne fără utilități după dezastru, arată şi Fundaţia Comunitară Bucureşti, care a întocmit și un ghid de supraviețuire pentru primele 72 de ore.
Dincolo de teama de momentul propriu-zis al cutremurului, 63% dintre respondenți au spus, într-un sondaj, că se tem că blocul sau clădirea în care locuiesc se va prăbuși. Mai mult, 40% dintre bucureșteni se tem că autoritățile nu vor putea interveni rapid în cazul unei catastrofe.
În urma cutremurului din 4 martie 1977, la nivel național peste 1.500 de persoane şi-au pierdut viaţa şi peste 11.000 au fost rănite. Mesajul specialiștilor este unul clar: dezastrul de acum 49 de ani s-ar putea repeta în orice moment dacă nu sunt luate măsuri urgente.