Până în 2030, 45% din mașinile de firmă ar trebui să fie electrice. Nouă state UE, inclusiv România, se opun

O coaliție de nouă state membre, condusă de Polonia și din care fac parte Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Slovacia și România, a lansat o contestație coordonată împotriva unei propuneri legislative a Comisiei Europene care ar obliga companiile mari să-și electrifice flotele de mașini și utilitare, potrivit unui document consultat de Euronews.

Subiectul urmează să fie discutat luni la o reuniune a miniștrilor europeni ai transporturilor de la Luxemburg.

Comisia Europeană propune ca până în 2030, companiile cu peste 250 de angajați sau cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro să respecte două cote obligatorii distincte: aproximativ 69% din vehiculele nou achiziționate să fie hibrizi plug-in și circa 45% să fie mașini electrice sau cu hidrogen. Țintele exacte ar varia de la un stat la altul.

Cele nouă guverne nu contestă în sine necesitatea decarbonizării flotelor corporative – recunosc chiar că acestea pot juca un rol important în accelerarea tranziției spre vehicule mai curate și în reducerea dependenței Europei de petrolul importat, care reprezintă aproape 60% din importurile blocului. Obiecția lor vizează însă metoda: cote obligatorii în loc de stimulente.

„Ar trebui să se acorde prioritate unui cadru european bazat pe orientări, schimb de bune practici, stimulente țintite și sprijin tehnic, mai degrabă decât reglementării propuse”, se arată în document.

O analiză recentă a organizației Transport & Environment (T&E) arată că în 18 din 27 de state membre, diferența fiscală dintre mașinile electrice și cele cu combustibili fosili nu este suficientă pentru a compensa prețurile mai ridicate ale vehiculelor electrice.

„Reglementarea UE privind flotele este catalizatorul necesar pentru a sparge această inerție. Consiliul UE și Parlamentul European ar trebui să imprime mai multă ambiție propunerii Comisiei, pentru ca Europa să-și poată reduce rapid importurile de petrol”, a declarat Stef Cornelis, director pentru flote și transport de marfă la T&E, subliniind că mașinile și utilitarele legate de companii reprezintă 59% din înmatriculările de vehicule noi și 78% din consumul de petrol importat.

Infrastructură inegală și riscuri pentru IMM-uri

O altă preocupare majoră a celor nouă guverne este gradul diferit de pregătire al statelor membre. Acestea semnalează diferențe semnificative în toată Europa în ceea ce privește infrastructura de încărcare, piețele de leasing, sistemele fiscale, capacitatea rețelei electrice și cadrul administrativ, argumentând că o țintă uniformă riscă să penalizeze țările unde ecosistemul necesar electrificării este încă slab dezvoltat.

Deși propunerea Comisiei vizează formal companiile mari, cele nouă guverne atrag atenția că povara s-ar putea extinde și asupra IMM-urilor, deoarece multe firme mici nu cumpără vehicule, ci le iau în leasing. Obligațiile impuse companiilor de leasing s-ar traduce, în practică, în obligații pentru micii antreprenori.

„Includerea companiilor de leasing în sistemul de cote, fără excepții pentru anumite categorii de clienți, ar duce în practică la expunerea IMM-urilor la aceste ținte”, se arată în document, precizând că aproximativ 80% din mașinile utilizate de IMM-uri nu sunt vehicule cumpărate.

Siguranța națională, argument în plus

Statele semnatare mai cer și flexibilitate pentru vehiculele speciale și flotele legate de infrastructura critică, serviciile de urgență și pregătirea pentru situații de criză, argumentând că disponibilitatea operațională nu poate deveni un efect colateral al obiectivelor climatice.

„Ecologizarea flotelor corporative ar trebui urmărită și într-un mod compatibil cu obiectivele mai largi ale Uniunii privind reziliența, pregătirea pentru situații de urgență și securitatea economică, în special în contextul geopolitic actual”, se arată în document.