Comisia Europeană a lansat pe 22 aprilie planul AccelerateEU, un pachet de măsuri pentru reducerea dependenței de combustibili fosili și accelerarea tranziției spre energia curată, în contextul în care tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu au declanșat un nou val de scumpiri la energie în Europa. Organizațiile din sectorul energiei verzi salută propunerile, dar avertizează că fără reforme concrete, planul riscă să rămână la nivel de diagnostic, scrie Euronews.
Pe fondul tensiunilor geopolitice legate de războiul SUA-Israel-Iran, care alimentează volatilitatea piețelor de combustibili fosili, europenii se confruntă cu creșteri îngrijorătoare ale costurilor la energie. Prețurile în creștere riscă să afecteze nivelul de trai, să pună presiune pe companii și să impună cheltuieli publice semnificative pentru a amortiza șocul.
„Cel mai recent salt al prețurilor la combustibilii fosili – al doilea care lovește Europa în patru ani – este un memento dureros că dependența de combustibili fosili reprezintă o vulnerabilitate strategică pentru Europa și motivul fundamental al prețurilor mari la energie”, a declarat Chris Rosslowe, analist la think tank-ul energetic Ember. „Energia curată combinată cu electrificarea este singura modalitate de a ne proteja permanent împotriva creșterilor bruște ale prețurilor la gaze și electricitate.”
În încercarea de a reduce dependența de sursele instabile de petrol și gaze, Comisia Europeană a prezentat pe 22 aprilie un plan de acțiune.
AccelerateEU își propune să asigure „securitate energetică și energie curată, abundentă și produsă în Europa, la prețuri accesibile pentru consumatori și companii.”
Măsurile includ acordarea de vouchere pentru energie și reducerea taxelor pe electricitate, dar și eliminarea barierelor din calea electrificării sectoarelor industrial, al transporturilor și al construcțiilor.
Ce prevede planul UE pentru energie curată?
AccelerateEU se structurează pe cinci piloni, care urmăresc să „ofere o ușurare imediată consumatorilor afectați de creșterile de prețuri și să accelereze tranziția către o energie curată, sigură și accesibilă.”
Comisia propune o coordonare mai strânsă între statele membre – atât în cadrul pieței unice, cât și cu furnizorii de combustibili fosili – prin măsuri precum umplerea rezervoarelor de gaze, eliberarea excepțională a stocurilor de petrol sau adoptarea unor măsuri naționale specifice.
Un alt set de măsuri vizează protejarea consumatorilor și a industriei față de vârfurile de preț, prin scheme de sprijin pentru venituri, vouchere energetice și reducerea accizelor la electricitate – în mod tradițional mult mai ridicate decât taxele pe gaze – pentru gospodăriile vulnerabile.
Tranziția spre energia curată produsă intern va fi accelerată pentru a reduce importurile de petrol și gaze. Printre măsuri se numără stabilirea unei ținte de electrificare și eliminarea barierelor din calea electrificării în industrie, transport și construcții.
Modernizarea sistemului energetic european presupune implementarea integrală a regulilor existente și accelerarea negocierilor pe Pachetul pentru Rețele Energetice. Rețelele de distribuție învechite reprezintă unul dintre principalele obstacole în calea extinderii energiei eoliene și solare.
În fine, AccelerateEU propune mobilizarea capitalului privat pentru tranziția energetică, alături de fonduri publice atât la nivel european, cât și național.
„Transformați măsurile de criză în reforme durabile”
Grupurile din domeniul energiei curate susțin propunerile, dar cer măsuri care să nu protejeze consumatorii doar pe moment, ci să și accelereze tranziția spre un sistem energetic mai stabil și mai accesibil.
„Comisia recunoaște, pe bună dreptate, că expunerea Europei la șocurile prețurilor energetice nu este rezultatul unui eșec temporar, ci al unuia structural”, a declarat Caterina Molinari, consilier senior în politici de finanțare la ECCO. „Transformarea măsurilor de criză pe termen scurt în reforme durabile necesită reechilibrarea taxelor și a tarifelor, pentru a reduce costul electricității și a accelera electrificarea.”
Louise Sunderland, directoarea pentru Europa a Regulatory Assistance Project, a numit propunerea de reducere a componentelor de rețea și fiscale din factura la electricitate – care reprezintă, în medie, peste 50% din factura gospodăriilor în UE – „un pas în direcția bună, cu efect rapid.”
„Dar aceste reforme vor fi eficiente doar în măsura în care sunt puse în practică, iar multe guverne nu au folosit încă posibilitățile existente de reducere a taxării electricității”, adaugă ea.
Dries Acke, director general adjunct al SolarPower Europe, a apreciat decizia Comisiei de a stabili o țintă unică de electrificare la nivelul UE și recunoașterea necesității de a scala capacitatea de stocare a energiei la 200 GW până în 2030.
Capacitatea insuficientă de stocare este un blocaj major pentru energia regenerabilă în Europa, unele țări fiind nevoite periodic să oprească producția eoliană și solară din cauza congestionării rețelei.
„Stocarea energiei în baterii va fi principalul motor al acestei extinderi, permițând un sistem electric atât sigur, cât și competitiv”, spune Acke. „Comisia nu reușește însă să propună măsuri concrete pentru atingerea acestor niveluri de stocare în baterii și a altor forme de flexibilitate non-fosilă.”
Iar Juliet Phillips, campaniată la Beyond Fossil Fuels, rezumă: „AccelerateEU a pus diagnosticul corect, dar tratamentul pe termen lung are încă lacune.”