Premierul canadian Mark Carney i-a avertizat pe separatiști că Statele Unite încearcă să „dezbine” Canada ca să o „stăpânească”. La un miting pro-Canada din Calgary, prim-ministrul i-a îndemnat pe alegătorii din provincia bogată în petrol Alberta să nu dea un vot pentru a începe procesul de separare de restul țării la referendumul care va avea loc luni, relatează New York Post.
Votul de luni nu este un referendum direct pentru independență. Alberta, care deține a patra cea mai mare rezervă dovedită de petrol din lume, va decide dacă rămâne provincie sau dacă îi cere guvernului să înceapă procedurile legale în vederea unui viitor referendum privind separarea.
„Acest referendum este organizat în cel mai prost moment posibil. Lumea a devenit mai periculoasă și mai divizată. Unii, în afara granițelor noastre, încearcă să ne dezbine ca să ne stăpânească”, a spus Carney.
Premierul canadian nu a menționat direct Statele Unite sau pe președintele Donald Trump, dar a făcut asta în discursuri similar din trecut.
Avertismentul lui Carney a venit în contextul în care președintele american Donald Trump a deschis un război comercial cu Canada și a amenințat în repetat că vrea să transforme țara vecină în cel de-al 51-lea stat al SUA.
Premierul canadian a declarat că țara pe care o guvernează trebuie să fie mai puternică din punct de vedere economic și mai puțin dependentă de SUA. El le-a cerut alegătorilor din Alberta să nu se folosească de votul de luni ca să trimită un mesaj către Ottawa, afirmând că un rezultat decisiv poate tranșa chestiunea independenței.
„Nu vă lăsați amăgiți de ideea că „transmiteți un mesaj” cu votul vostru. Acesta nu e poker. Un vot împotriva Canadei este un bluf periculos care va duce la ani de divizare profundă și incertitudine uriașă”, a spus Carney.
Pledoarie pentru Canada
Mark Carney, care a copilărit în Alberta, și-a petrecut joia trecută în Calgary, în campanie electorală, înainte de a susține un discurs la mitingul Forever Canadian, la care au participat circa 5.000 de oameni.
Premierul canadian a a evidențiat faptul că numeroși locuitori ai provinciei Alberta s-au născut sau au fost educați în alte părți ale Canadei și a dat exemplul pompierilor veniți din întreaga țară pentru a ajuta provincia în timpul incendiilor de vegetație, ca dovezi ale legăturilor care unesc Alberta de restul Canadei.
Totuși, la miting, Carney a recunoscut nemulțumirile care au alimentat sentimentul de înstrăinare în rândul rezidenților din Alberta.
„Frustrările pe care le-au resimțit mulți locuitori ai provinciei Alberta sunt reale”, a spus el.
Carney a afirmat că, în perioada în care a crescut, guvernul federal de la Ottawa i-a făcut pe locuitorii provinciei să simtă „că resursele noastre nu ne aparțineau”, iar, mai recent, Alberta a fost făcută să simtă că aportul său energetic era „împotriva cursului istoriei”.
Contextul este unul surprinzător pentru un premier liberal. Alberta a fost în conflict timp de decenii cu guvernele liberale din Ottawa, în mod special din cauza energiei și a puterii federale.
Dar Carney s-a distanțat de unele politici asociate cu predecesorul său, Justin Trudeau, a accelerat procesul de aprobare a unui proiect de nouă conductă petrolieră către Pacific și a descris Canada drept o superputere energetică.
Carney a invocat conducta Pacific Link drept dovadă a schimbării relației cu provincia, afirmând că aceasta ar crea peste 140.000 de locuri de muncă și ar genera venituri pentru programele sociale.
Cele mai puternice aplauze le-a primit însă atunci când a declarat că conducta va reduce dependența Canadei de Statele Unite.
„Aveți grijă, ar putea crede că interferăm cu alegerile lor. Sunt un pic sensibili”, a glumit Carney, stârnind râsetele alegătorilor prezenți.
El a făcut referire la avertismentul ambasadorului SUA, Pete Hoekstra, adresat politicienilor canadieni, de a nu interveni în alegerile intermediare din Statele Unite.
Tanya Clemens, copreședintă a grupului pro-independență Let Alberta Decide, a recunoscut că Carney reprezintă o provocare.
„Este cu siguranță un adversar redutabil”, a declarat Clemens pentru Associated Press.
Ea a susținut însă că acordurile încheiate de Carney cu premierul provinciei Alberta, Danielle Smith, sunt doar „promisiuni de fațadă”, care nu rezolvă nemulțumirile de lungă durată față de guvernul federal de la Ottawa.
Keith Wilson, un alt lider al grupului Let Alberta Decide, a respins argumentul lui Carney potrivit căruia instabilitatea globală face ca momentul referendumului să fie nepotrivit.
„De ce ar fi acesta cel mai nepotrivit moment? Nu înțeleg care este logica. Atunci este momentul cel mai potrivit pentru ca el să se întoarcă la Ottawa.”, a spus Wilson.
Wilson a afirmat că Carney ar trebui să ceară Parlamentului să abroge măsurile federale despre care separatiștii susțin că au afectat Alberta, inclusiv competențele care, potrivit acestuia, ar putea fi folosite pentru a taxa exporturile de petrol ca represalii împotriva Statelor Unite.
El a prezis că, în cele din urmă, Carney va introduce o astfel de taxă, deși premierul a declarat că nu vede niciun avantaj în folosirea exporturilor canadiene de energie ca instrument de presiune asupra SUA.
Daniel Béland, profesor de științe politice la Universitatea McGill, a descris popularitatea lui Carney în Alberta drept „extrem de neobișnuită” pentru un premier liberal.
El a afirmat că Carney a beneficiat și de pe urma „efectului Trump”, întrucât războiul comercial declanșat președintele american și amenințările acestuia de a transforma Canada în al 51-lea stat american i-au mobilizat pe canadieni în jurul liderului lor, inclusiv în Alberta.
De la periferia scenei politice la un vot la nivelul întregii provincii
Referendumul marchează ascensiunea remarcabilă a unei cauze care, multă vreme, a rămas la periferia scenei politice din Alberta. După pandemia de COVID-19 și protestele „Freedom Convoy” din 2022, activiștii care organizaseră manifestații împotriva obligativității vaccinării și a altor restricții și-au îndreptat atenția către independența provinciei Alberta.
Protestele „Freedom Convoy” au început ca o reacție la cerințele de vaccinare impuse șoferilor de camion care traversau frontiera, dar s-au transformat într-o mișcare mai amplă împotriva restricțiilor din pandemie, paralizând centrul orașului Ottawa și blocând principalele puncte de trecere a frontierei dintre Canada și Statele Unite.
Clemens a declarat că pandemia de COVID-19 a accelerat mișcarea, deoarece i-a învățat pe oameni cum să se organizeze din punct de vedere politic și să se implice mai mult în activitatea partidelor. Ea a spus că separatiștii consideră votul de luni nu doar un pas către independență, ci și o modalitate de a obține un avantaj în negocierile cu guvernul federal de la Ottawa.
Votul anticipat se desfășoară până sâmbătă, iar votul final va avea loc luni.