Trump schimbă strategia. Ar fi dispus să încheie războiul cu Iranul chiar dacă strâmtoarea Ormuz rămâne blocată

Acest Live Text a fost închis.

Puteți urmări în continuare relatarea evenimentelor din Orientul Mijlociu AICI.

SUA au cerut Poloniei o baterie Patriot pentru războiul din Iran, însă s-a lovit de un refuz: „Nu avem de gând să le relocăm nicăieri”

Ministrul polonez al apărării a declarat că Varșovia nu va trimite sistemele sale de apărare aeriană Patriot în Orientul Mijlociu, în urma relatărilor din presă conform cărora Washingtonul ar fi vrut să le folosească în războiul său împotriva Iranului, scrie presa din Polonia.

Cotidianul polonez Rzeczpospolita a relatat marți că Statele Unite au întrebat informal Varșovia cu privire la desfășurarea uneia dintre bateriile sale Patriot în Orientul Mijlociu, pentru a fi folosită în respingerea atacurilor iraniene.

La scurt timp după publicare, Władysław Kosiniak-Kamysz a respins afirmațiile, postând pe X: „Bateriile noastre Patriot și armamentul lor sunt folosite pentru a proteja cerul polonez și flancul estic al NATO.”  

„Nimic nu se schimbă în această privință și nu avem de gând să le relocăm nicăieri!” 

„Aliații noștri știu foarte bine și înțeleg cât de importante sunt sarcinile pe care le avem aici. Securitatea Poloniei este o prioritate absolută”, a declarat ministrul plonez al apărării. 

Polonia operează două baterii Patriot care au ajuns la starea de funcționare completă la sfârșitul anului 2025.  

Italia a refuzat accesul bombardierelor SUA la baza NATO din Sicilia, deși avioanele se aflau deja în aer

Itaia a refuzat, zilele trecute, să permită mai multor avioane ale SUA să folosească baza aeriană NATO de la Sigonella, din Sicilia, informează agenția italiană de presă ANSA, care citează Il Corriere della Sera.

Refuzul a venit după ce planul de zbor al mai multor avioane americane, care se îndrepta spre Orientul Mijlociu, avea marcată o oprire la Sigonella.

Conform Il Corriere della Sera, aeronavele americane erau bombardiere.

Acest planul de zbor - cu oprirea la Sigonella - a fost comunicat părții italiene abia când avioanele erau deja în aer. În urma unor verificări suplimentare, s-a stabilit că respectivul zbor nu era unul de transport sau vreo cursă regulată - ambele variante acoperite de un acord existent între Italia și SUA.

Trump distribuie un videoclip cu un atac care ar fi avut loc asupra orașului Isfahan

Președintele american Donald Trump a distribuit pe rețeaua X o înregistrare video cu o explozie masivă, despre care se crede că ar fi un atac masiv la marginea orașului Isfahan, în centrul Iranului.

Videoclipul, care nu e însoțit de comentarii, arată explozii produse în timpul nopții.

Organizația pentru drepturile omului HalVash a distribuit mai multe înregistrări video, printre care și cea distribuită de Trump, din afara orașului Isfahan. Înregistrările video arată explozii masive și incendii.

Sateliții de urmărire a incendiilor de la NASA sugerează că exploziile au avut loc în apropierea Muntelui Soffeh, o zonă despre care se crede că e una militară.

Iranul nu a recunoscut oficial atacul.

Navele chineze tranzitează Strâmtoarea Ormuz

Trei nave chineze au trecut recent prin Strâmtoarea Ormuz „prin coordonare cu părțile relevante”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Mao Ning.

„Apreciem asistența oferită de părțile implicate”, a spus Mao Ning, fătă a preciza la cine se referă.

Mao Ning a reiterat apelul Chinei pentru un armistițiu imediat, spunând că strâmtoarea este un coridor vital pentru comerțul cu mărfuri și energie.

Prețurile la benzină în SUA depășesc 4 dolari pe galon, cel mai mare nivel din 2022

Prețurile la benzină din SUA au depășit media de 4 dolari pe galon (aproximativ 3,8 litri) pentru prima dată din 2022, în timp ce prețurile combustibililor continuă să crească la nivel mondial.

Potrivit clubului auto AAA, media națională pentru un galon de benzină este acum de 4,02 dolari, cu peste un dolar mai mult decât înainte de începerea războiului.

Ultima dată când șoferii americani au plătit atât de mult la pompă a fost acum aproape patru ani, după ce Rusia a invadat Ucraina.

Prețul este o medie națională, ceea ce înseamnă că șoferii din unele state plătesc peste 4 dolari pe galon de mai mult timp. 

Petrolul se stabilizează, acțiunile la bursele asiatice scad în mare parte

Prețul petrolului s-a stabilizat, iar acțiunile asiatice au fost în mare parte în scădere marți, ceea ce arată că semnalele privind o dezescaladare a războiului din Iran sunt neclare, scrie AP News.

Indicele Nikkei 225 din Tokyo a scăzut cu 1,6%, ajungând la 51.063,72. Indicele Kospi din Coreea de Sud a pierdut 4,3%, ajungând la 5.052,46.

Indicele Hang Seng din Hong Kong a scăzut cu 0,3%, la 24.678,17, în timp ce indicele compozit Shanghai a scăzut cu 0,8%, la 3.891,86.

Contractele futures pentru țițeiul Brent au fost marți în scădere cu mai puțin de 0,1%, la 107,37 dolari pe baril, în timp ce țițeiul american de referință a crescut cu 0,1%, la 102,93 dolari pe baril.

Rubio: Strâmtoarea Ormuz se va deschide „într-un fel sau altul”

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că este încrezător că Strâmtoarea Ormuz se va redeschide pentru navigaţie "într-un fel sau altul", avertizând Iranul în legătură cu consecinţe grave dacă va continua să blocheze această cale navigabilă vitală, relatează marţi dpa, preluată de Agerpres.

Într-o declaraţie acordată luni canalului Al Jazeera, Rubio a declarat că Iranul fie ar putea să "respecte dreptul internaţional" şi să permită trecerea navelor, fie "o coaliţie de ţări din întreaga lume şi din regiune, cu participarea Statelor Unite, se va asigura că (strâmtoarea) este deschisă". El nu a detaliat ce măsuri ar putea lua o astfel de coaliţie.

"Dacă aleg să încerce să blocheze strâmtorile, atunci vor trebui să se confrunte cu consecinţe reale, nu doar din partea Statelor Unite, ci şi din partea ţărilor din regiune şi din întreaga lume", a mai spus şeful diplomaţiei americane.

Rubio a adăugat că obiectivele cheie ale oricărei acţiuni militare ar fi distrugerea forţelor aeriene şi a marinei iraniene şi o reducere semnificativă a numărului de locuri de lansare a rachetelor. El a spus că aceste obiective ar putea fi atinse "în săptămâni, nu în luni", după care va fi abordată problema Strâmtorii Ormuz.

Strâmtoarea Ormuz este o rută vitală pentru transporturile de petrol şi gaze naturale lichefiate din regiune. Atacurile şi ameninţările recente iraniene, pe fondul conflictului început de SUA şi Israel la sfârşitul lunii februarie, au oprit în mare măsură traficul, permiţând doar trecerea limitată a petrolierelor. Perturbările au contribuit la creşterea preţurilor globale la energie.

Pene de curent în Teheran, după bombardamentele SUA și Israelului

Iranul a declarat marţi că exploziile din estul şi vestul capitalei Teheran au provocat mai multe pene de curent, fără a fi raportate victime, informează EFE, preluată de Agerpres.

Conform agenţiilor de presă Tasnim şi Fars, care acuză SUA şi Israel de atac, angajaţi ai Ministerului Energiei lucrează pentru restabilirea serviciului, după impactul schijelor asupra instalaţiilor unei staţii electrice din estul oraşului.

De asemenea, agenţiile au raportat o întrerupere anterioară a furnizării de curent electric din cauza deteriorării echipamentelor electrice care, potrivit autorităţilor, au fost restabilite în mai puţin de o oră.

În ultimele trei zile, capitala Iranului a fost obiectul unor bombardamente constante, soldate cu peste 70 de morţi, după atacuri asupra a trei instalaţii nucleare, două universităţi, clădirea unei televiziuni din Qatar şi zone rezidenţiale din Teheran.

Pe 28 martie, când s-a împlinit o lună de la declanşarea războiului, a avut loc una din cele mai intense zile de bombardamente din Iran, cu 701 atacuri în 278 de locuri din 21 din cele 31 de provincii ale ţării, potrivit datelor furnizate de organizaţia neguvernamentală de opoziţie cu sediul în Statele Unite HRANA.

De la începutul ofensivei coordonate între Statele Unite şi Israel, peste 93.000 de facilităţi civile, dintre care 600 de şcoli şi 295 de centre medicale au fost avariate în Iran, potrivit celui mai recent bilanţ, publicat duminică de Semiluna Roşie iraniană.

Autorităţile iraniene nu au făcut publice un bilanţ oficial al persoanelor decedate din 5 martie, când au anunţat 1.230 de morţi, în timp ce HRANA situează bilanţul persoanelor ucise la 3.461, dintre care 1.551 civili.

WSJ: Trump le-a spus consilierilor săi că este dispus să pună capăt războiului chiar fără a redeschide strâmtoarea Ormuz

Donald Trump ar fi dispus să încheie rapid un conflict militar cu Iranul chiar dacă una dintre cele mai importante consecințe ale acestuia, blocarea Strâmtorii Ormuz, nu ar fi rezolvată imediat, scrie The Wall Street Journal. Acest lucru reprezintă o schimbare majoră față de abordările tradiționale ale SUA, care puneau accent pe menținerea libertății de navigație în această zonă strategică.

În loc să urmărească o operațiune militară complexă și de durată pentru redeschiderea strâmtorii, administrația sa ar prefera o intervenție limitată în timp, de câteva săptămâni, concentrată mai ales pe slăbirea capacităților militare ale Iranului, în special marina și sistemele de rachete, după care ar încerca să treacă la negocieri diplomatice pentru a încheia conflictul.

Această strategie implică și ideea că responsabilitatea pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea fi transferată către aliați, precum statele europene sau cele din Golf, în loc ca SUA să suporte costurile și riscurile unei operațiuni extinse, ceea ce reflectă o dorință de a evita un război lung și costisitor.

Un petrolier kuweitian a fost lovit de o dronă iraniană în apele Dubaiului

Iranul a efectuat un atac "direct şi rău intenţionat" împotriva unui petrolier sub pavilion kuweitian în portul Dubai, în Emiratele Arabe Unite, a transmis marţi agenţia de presă kuweitiană, citând compania petrolieră naţională.

"Petrolierul era complet încărcat în momentul incidentului. Atacul a cauzat daune materiale la coca navei şi un incendiu la bord, existând riscul unei scurgeri de petrol în apele din jur", a scris agenţia KUNA, citând Kuwait Petroleum Corporation. Potrivit aceleiaşi surse, nu s-au înregistrat răniţi.

Autoritățile din Dubai au anunțat marți că au stins cu succes incendiul de la bordul unui transportator de țiței din Kuweit, despre care kuweitienii au spus că a fost lovit de o dronă iraniană.

Guvernul din Dubai a declarat că nu au fost raportate răniți și că toți cei 24 de membri ai echipajului sunt în siguranță.

Anterior, Corporația Petrolieră din Kuwait (KPC) a declarat că petrolierul „Al-Salmi” a fost atacat de forțele iraniene în timp ce era ancorat în largul Dubaiului, potrivit agenției de știri de stat KUNA.

Petrolierul era complet încărcat, a declarat KPC, avertizând asupra posibilității unei deversări de petrol, potrivit KUNA.

Nava a fost lovită la 31 de mile marine nord-vest de Dubai, potrivit autorității maritime britanice (UKMTO), o agenție de monitorizare condusă de armata britanică, responsabilă pentru regiune.

Autoritățile din Dubai au declarat că echipele evaluează amploarea pagubelor și situația.

Marţi, armata kuweitiană a anunțat pe X că răspunde la atacurile cu drone şi rachete din ţară.

Netanyahu afirmă că Israelul şi-a îndeplinit mai mult de jumătate din obiectivele de război

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat luni, într-un interviu acordat canalului de ştiri american conservator Newsmax, că şi-a atins mai mult de jumătate din obiectivele sale în războiul împotriva Iranului, fără a avansa, însă, un calendar precis, scrie Agerpres care citează AFP.

"Evident, am depăşit jumătatea drumului. Dar nu vreau să stabilesc un calendar", a răspuns liderul politic în a 31-a zi a războiului împotriva Iranului, precizând că vorbeşte "în termeni de misiuni, şi nu neapărat în termeni de durată".

"Cred că am realizat multe. Am slăbit acest regim. Le-am dat cu adevărat o lovitură foarte grea", a declarat el.

"Am ucis mii de membri" ai Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a Republicii Islamice, şi "le-am ucis liderii", a continuat prim-ministrul.

"Suntem pe punctul de a le lichida industria de armament. Întreaga lor bază industrială, distrugând totul, fabrici întregi şi chiar programul nuclear", a adăugat el.

Mai devreme în cursul zilei, secretarul de stat american Marco Rubio a spus că războiul, declanşat de o ofensivă israeliano-americană pe 28 februarie, va dura "săptămâni" mai degrabă decât "luni", exprimându-şi în acelaşi timp optimismul cu privire la posibilitatea de a colabora cu elemente din cadrul guvernului iranian.

Preşedintele american Donald Trump estimase iniţial durata operaţiunilor militare între patru şi şase săptămâni.

"În cele din urmă, cred că acest regim se va prăbuşi din interior", a mai afirmat Benjamin Netanyahu, repetând că nu acesta este obiectivul războiului lansat de Israel şi Statele Unite.

"Dar, deocamdată, în acest moment, ceea ce facem este pur şi simplu să le alterăm capacităţile militare, capacităţile balistice, capacitatea nucleară şi, de asemenea, să îi slăbim din interior", a adăugat el.

Donald Trump anunțase cu o zi înainte că a realizat deja "schimbarea regimului" în Iran datorită atacurilor care l-au ucis pe liderul suprem Ali Khamenei şi numeroşi oficiali de rang înalt ai Republicii Islamice. "Avem de-a face cu oameni diferiţi faţă de cei cu care a avut de-a face oricine până acum", a subliniat el. "Este un grup de persoane complet diferit, aşa că aş considera asta o schimbare de regim", a continuat Trump.

AP: Aliații din Golf ai SUA, în frunte cu Arabia Saudită și Emiratele Arabe, îi cer lui Trump să continue războiul în Iran

Aliații Statelor Unite din Golf, conduși de Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, îl îndeamnă pe președintele Donald Trump să continue războiul împotriva Iranului, argumentând că Teheranul nu a fost slăbit suficient de campania de bombardamente condusă de SUA, care durează de o lună, potrivit unor oficiali americani, din Golf și israelieni, citați de Associated Press.

Unii dintre aliații regionali susțin acum în fața Casei Albe că momentul oferă o oportunitate istorică de a paraliza definitiv regimul clerical de la Teheran.

Oficiali din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Bahrain au transmis în discuții private că nu doresc ca operațiunea militară să se încheie până când nu vor exista schimbări semnificative în conducerea iraniană sau o schimbare dramatică a comportamentului Iranului, potrivit oficialilor, care nu au fost autorizați să comenteze public și au vorbit sub protecția anonimatului.

Presiunea venită din partea statelor din Golf apare în timp ce Trump oscilează între a afirma că conducerea iraniană, grav slăbită, este pregătită să încheie conflictul și a amenința cu escaladarea suplimentară a războiului dacă nu se ajunge curând la un acord.

Deși liderii regionali susțin în general acum eforturile SUA, un diplomat din Golf a descris existența unor diviziuni, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite fiind în fruntea apelurilor pentru creșterea presiunii militare asupra Teheranului.

Emiratele Arabe Unite au devenit probabil cele mai „belicoase” dintre statele din Golf și fac presiuni puternice asupra lui Trump pentru a ordona o invazie terestră, a spus diplomatul. Kuweitul și Bahrainul favorizează, de asemenea, această opțiune. Emiratele Arabe Unite, care s-au confruntat cu peste 2.300 de atacuri cu rachete și drone din partea Iranului, au devenit tot mai iritate pe măsură ce războiul continuă, iar salvele de atacuri riscă să afecteze imaginea lor de centru sigur, prosper și curat pentru comerț și turism în Orientul Mijlociu.

Omanul și Qatarul, care în mod istoric au jucat rolul de intermediari între Iranul izolat economic și Occident, au favorizat o soluție diplomatică.

Diplomatul a spus că Arabia Saudită a argumentat în fața SUA că încheierea războiului în acest moment nu va produce un „acord bun”, unul care să garanteze securitatea vecinilor arabi ai Iranului.

Saudiții spun că un eventual acord de încheiere a războiului trebuie să neutralizeze programul nuclear al Iranului, să distrugă capacitățile sale de rachete balistice, să pună capăt sprijinului oferit de Teheran grupărilor proxy și, de asemenea, să asigure că Strâmtoarea Hormuz nu va mai putea fi blocată eficient de Republica Islamică în viitor, așa cum s-a întâmplat în timpul conflictului.

Franța cere o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU după moartea unor membri ai forțelor ONU

Consiliul de Securitate al ONU va organiza, marți, o reuniune de urgență, după moartea unor membri ai forțelor de menținere a păcii în sudul Libanului.

Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a declarat că el a solicitat convocarea reuniunii și că Franța condamnă ucidere soldaților.

Într-o postare pe rețelele sociale, UNIFIL – forța de menținere a păcii a ONU în Liban – a transmis că personalul a fost ucis „în urma unei explozii de origine necunoscută care le-a distrus vehiculul în apropiere de Bani Hayyan”.

„Aceste încălcări ale securității și aceste acte de intimidare din partea soldaților armatei israeliene împotriva personalului ONU sunt inacceptabile și nejustificate, cu atât mai mult cu cât procedurile de deconflicție au fost respectate”, a declarat Barrot.

El a adăugat că aceste lucruri au fost comunicate și ambasadorului Israelului la Paris.

Jeanine Hennis-Plasschaert, coordonatoarea specială a ONU pentru Liban, a condamnat, de asemenea, uciderile într-un comunicat. Ea a cerut „un armistițiu imediat”, afirmând că Libanul a devenit „o umbră a ceea ce a fost”.

„Este momentul să gândim pe termen lung; este momentul să trecem la un proces care construiește, nu distruge”, a spus ea.

Rubio atacă NATO

Marco Rubio, secretarul de stat al lui Trump, considerat unul dintre personajele mai moderate din administrația de la Washington, face cea mai dură afirmație la adresa NATO de până acum. El spune că dacă alianța înseamnă „doar că noi (SUA) apărăm Europa, iar ei să ne refuze ajutorul când îl cerem”, atunci „nu poți spune că un astfel de sistem e benefic pentru SUA”.

„Am fost un mare susținător al NATO și asta pentru că am crezut că acele baze ne dau pârghii și ne dau flexibilitate și capacități operaționale în toată lumea.

Dacă NATO înseamnă doar ca noi să apărăm Europa în cazul în care este atacată, dar ei să ne refuze accesul la baze atunci când avem nevoie de ele, atunci nu este un aranjament foarte bun.

Este dificil să rămâi implicat într-un astfel de sistem și să spui că este benefic pentru Statele Unite. Totul trebuie reexaminat.”, a declarat Marco Rubio

Cum explică SUA faptul că Iranul spune că nu este în negocieri?

În timp ce SUA afirmă că poartă discuții cu Iranul, regimul susține că nu există negocieri. Leavitt a fost întrebată cum intenționează administrația să explice această diferență.

„Cred că poporul american este suficient de inteligent încât să nu ia de bun cuvântul unui regim terorist care a scandat «moarte Americii» timp de 47 de ani”, a răspuns Leavitt.

Ucraina spune că a primit solicitări de cooperare în domeniul apărării din partea unor state din Golf

Ucraina a primit solicitări de cooperare în domeniul apărării din partea Bahrain-ului și Omanului, potrivit președintelui Volodimir Zelenski, în contextul în care tot mai multe state din Golful Persic încearcă să valorifice expertiza armatei ucrainene în războiul cu drone.

Zelenski a declarat, luni, că există deja acorduri încheiate cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar. Ucraina „lucrează, de asemenea”, cu Iordania și Kuweit, a adăugat el.

„Există deja solicitări suplimentare din partea Bahrain-ului și Omanului”, a spus Zelenski.

Liderul ucrainean a afirmat că statele din regiune „împărtășesc o viziune comună privind cooperarea cu guvernul nostru, cu forțele noastre de apărare și cu experții noștri”.

Experiența Ucrainei în combaterea dronelor Shahed, de concepție iraniană și produse de Rusia, devine acum deosebit de utilă.

Casa Albă spune că oficialii iranieni implicați în negocieri par mai „raționali” decât „liderii anteriori”

Casa Albă a transmis, luni, că oficialii iranieni care negociază cu SUA par mai „raționali” decât liderii anteriori ai regimului, deși a refuzat din nou să-i identifice.

„Acești oameni par mai raționali în culise, în mod privat, în aceste discuții, decât poate unii dintre liderii anteriori, care nu mai sunt printre noi”, a spus purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt, în cadrul unui briefing de presă.

Donald Trump și echipa sa nu au precizat încă cu cine comunică în Iran în legătură cu războiul, deși liderul american a susținut că negocierile avansează bine.

Luni, Leavitt a declarat că orice angajamente din partea Iranului vor fi „testate” pentru a-i trage la răspundere, avertizând că armata americană va acționa decisiv dacă va deveni clar că Iranul nu este dispus să ajungă la o soluție diplomatică în condițiile impuse de Trump.

„Aceasta este încă o oportunitate istorică pentru Iran de a face ceea ce trebuie, de a renunța la ambițiile sale nucleare și de a ajunge la un acord cu acest președinte”, a spus Leavitt. „În caz contrar, vor vedea din nou consecințele grave ale forțelor armate ale Statelor Unite”.

Războiul a strămutat o cincime din populația Libanului în trei săptămâni

Incendiul de la rafinăria Haifa în urma atacului iranian este sub control, transmite Israelul

Serviciile de urgenţă din Israel au transmis, luni după-amiază, că incendiul izbucnit anterior la rafinăria din oraşul nordic Haifa, în urma unui atac iranian cu rachete, este acum sub control şi că nu sunt victime sau pericole pentru populaţie, relatează agenţiile EFE şi Reuters, citate de Agerpres.

Potrivit pompierilor israelieni, epava unei rachete iraniene a lovit o clădire industrială şi un rezervor de combustibil al rafinăriei, provocând un incendiu.

Imagini difuzate de postul israelian Channel 12 - care afirmă că are aprobarea din partea armatei israeliene să le publice, în ciuda cenzurii militare existente - au arătat o coloană uriaşă de fum ridicându-se deasupra rafinăriei.

Încă nu este clar dacă racheta a fost lansată din Iran sau de militanţii Hezbollah din Liban susţinuţi de Iran, care au lansat în acelaşi timp rachete asupra Israelului.

„În acest moment, incidentul este complet sub control. Nu există victime, nu există riscuri generate de materiale periculoase şi nici riscuri pentru populaţie”, au transmis pompierii într-un comunicat.

Rafinăria de la Haifa, una dintre cele mai importante elemente de infrastructură energetică ale Israelului, a fost lovită de rachete iraniene pentru a doua oară de la începutul războiului declanşat de SUA şi Israel împotriva Iranului.

Primul atac a fost pe 19 martie, când rafinăria a suferit pagube după ce a fost lovită de rachete iraniene, fără să se înregistreze răniţi, dar au survenit pene de curent în mai multe cartiere ale oraşului.

Kuweitul acuză Iranul de atacul mortal asupra unei uzine de desalinizare, regimul iranian neagă

Guvernul kuweitian a acuzat, luni, Iranul că a atacat o uzină de desalinizare şi de electricitate, provocând moartea unui cetăţean indian, ceea ce regimul iranian neagă, punând responsabilitatea pe seama Israelului, relatează AFP, citată de Agerpres.

„O clădire de serviciu a unei uzine de desalinizare a apei şi de producţie de electricitate a fost atacată în cadrul agresiunii iraniene împotriva statului Kuweit, provocând moartea unui muncitor indian şi pagube materiale importante”, a informat ministerul kuweitian al electricităţii şi apei pe Twitter, fără a preciza locul atacului.

Armata kuweitiană a anunţat, ulterior, că a interceptat 13 drone în cursul ultimelor 24 de ore, unele cauzând „pagube importante” uzinei.

Armata iraniană a acuzat, la rândul său, Israelul că este vinovat de atacul asupra uzinei de desalinizare, într-o declaraţie difuzată la televiziunea de stat iraniană.

Arabia Saudită, Qatarul şi Omanul au condamnat atacul asupra uzinei kuweitiene, saudiții şi qatarezii imputând responsabilitatea Iranului.

Starmer spune că Marea Britanie lucrează la un „plan viabil” pentru Strâmtoarea Ormuz

Peste 20 de morți și răniți în Liban, după atacuri ale Israelului

Un militar libanez a fost ucis, iar alți cinci au fost răniți în urma unui atac israelian asupra unui punct de control al armatei din Liban, a anunțat armata libaneză.

Ministerul libanez al sănătății a transmis separat că o persoană a fost ucisă și alte 17 rănite în urma unor lovituri israeliene asupra suburbiilor sudice ale Beirutului.

Patru copii se numără printre răniți, a precizat organizația guvernamentală.

Israelul desfășoară de mai multe săptămâni lovituri aeriene asupra Libanului, după ce gruparea Hezbollah, susținută de Iran, a lansat rachete către nordul Israelului, în semn de solidaritate cu Iranul, la începutul lunii martie.

În weekend, Benjamin Netanyahu a declarat că armata israeliană își va extinde invazia, lărgind „zona de securitate existentă” din sudul Libanului.

Marco Rubio a numit cele patru obiective ale SUA în Iran: „Ar trebui să le notați”

Secretarul de stat american a vorbit despre obiectivele SUA în Iran. Rubio a spus că Strâmtoarea Ormuz se va „redeschide într-un fel sau altul”.

„Iată obiectivele clare ale operațiunii. Ar trebui să le notați: 1. Distrugerea forțelor aeriene iraniene 2. Distrugerea marinei lor 3. Distrugerea drastică a capacității lor de lansare a rachetelor 4. Distrugerea fabricilor lor”, a declarat Rubio.

Bilanțul morților după o lună de război în Orient

Mii de persoane au fost ucise în războiul din Orientul Mijlociu de la izbucnirea acestuia, pe 28 februarie, potrivit unui bilanț realizat de CNN pe baza datelor furnizate de autoritățile din regiune.

Iată ce au comunicat aceste autorități cu privire la numărul victimelor înregistrate de la începutul războiului. Datele nu pot fi verificate independent.

Iran: Cel puțin 1.900 de persoane au fost ucise în urma atacurilor, potrivit Semilunii Roșii iraniene, vineri. Pe 16 martie, ministrul iranian de externe a declarat că „sute de civili iranieni”, inclusiv peste 200 de copii, au fost uciși de la începutul conflictului.

Liban: Cel puțin 1.247 de persoane au fost ucise în urma loviturilor israeliene în Liban, de pe 2 martie, potrivit unui bilanț actualizat publicat luni de autorități. Cel puțin 124 de copii se numără printre victime, a precizat ministerul sănătății libanez, duminică.

Irak: Cel puțin 101 persoane au fost ucise în Irak de la începutul războiului, potrivit autorităților. În regiunea autonomă Kurdistan, cel puțin 13 persoane au fost ucise, conform guvernului regional.

Israel: Aproximativ 19 civili au fost uciși pe teritoriul Israelului de la începutul conflictului, fără a-i include pe cei care au murit indirect din cauza atacurilor. De asemenea, șase soldați israelieni au fost uciși în sudul Libanului, potrivit armatei israeliene.

SUA: 13 militari americani au fost uciși de la începutul războiului SUA cu Iranul, în urmă cu o lună, potrivit Comandamentului Central al SUA.

Zeci de persoane au fost ucise și în alte state din regiune de la începutul conflictului. Decese legate de război au fost raportate în Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit, Cisiordania ocupată, Oman, Bahrain și Arabia Saudită, potrivit autorităților locale.

Fostul consilier de securitate al lui Trump califică drept „delirante” afirmațiile privind posibile negocieri cu un nou regim

Fostul consilier pentru securitate națională al lui Donald trump a respins afirmațiile potrivit cărora Casa Albă negociază cu un regim mai moderat, catalogându-le drept „pur și simplu delirante”.

„Ideea că oamenii cu care discută acum… sunt diferiți de regimul care exista pe 28 februarie este pur și simplu delirantă”, a declarat John Bolton, care a fost consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump în primul său mandat, referindu-se la schimbarea de regim de după uciderea liderului suprem iranian, Ali Khamenei, la începutul conflictului.

„Este un regim ideologic. A trecut prin campanii repetate de epurare timp de decenii. Fețele sunt diferite, dar ideologia rămâne aceeași”, i-a spus el lui Kate Bolduan de la CNN.

Bolton, fost ambasador al SUA la ONU, a făcut aceste declarații după ce Trump a susținut, anterior, pe Truth Social că sunt în desfășurare „discuții serioase cu UN REGIM NOU ȘI MAI RAȚIONAL”.

O rachetă balistică iraniană a pătruns în Turcia pentru a patra oară de la începutul războiului. A fost doborâtă de sistemele NATO

O rachetă balistică lansată din Iran a intrat în spațiul aerian al Turciei și a fost doborâtă de sistemele de apărare aeriană ale NATO, au transmis, luni, autoritățile de la Ankara. Este vorba de a patra rachetă balistică care intră în spațiul aerian al Turciei de când SUA și Israel au pornit războiul contra Iranului.

„O rachetă balistică, despre care s-a constatat că a fost lansată din Iran și care a intrat în spațiul aerian turcesc, a fost neutralizată de elementele NATO de apărare aeriană și antirachetă desfășurate în estul Mediteranei. Măsurile necesare sunt luate cu hotărâre și fără ezitare împotriva tuturor amenințărilor îndreptate asupra teritoriului și spațiului aerian al țării noastre, iar toate evoluțiile din regiune sunt monitorizate cu atenție, securitatea noastră națională fiind o prioritate”, a transmis ministerul turc al apărării.

Nave din Pakistan, China și India traversează Strâmtoarea Ormuz

Mai multe nave reiau tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit datelor de navigație, însă numărul lor rămâne mult sub nivelul de dinaintea izbucnirii războiului din Orientul Mijlociu.

Pakistanul a anunțat, la finalul săptămânii trecute, că Iranul va permite trecerea a 20 de nave sub pavilion pakistanez prin această rută maritimă esențială.

Ministrul de externe pakistanez, Ishaq Dar, a declarat pe Twitter că două nave vor tranzita zilnic, adăugând: „Este un gest binevenit și constructiv din partea Iranului și merită apreciat”.

Pakistanul încearcă să medieze între SUA și Iran pentru a pune capăt conflictului. Donald Trump a declarat pentru Financial Times că președintele parlamentului iranian, Mohammad Ghalibaf, „a autorizat (navele pakistaneze) pentru mine”. Iranul nu a răspuns acestei afirmații.

Separat, două mari nave cargo ale Chinei au reușit să traverseze strâmtoarea, luni, potrivit serviciului de monitorizare Marine Traffic, și se îndreaptă acum către Port Klang, în Malaezia.

Săptămâna trecută, Marine Traffic a precizat că mai multe nave au reușit să ajungă în Oceanul Indian navigând aproape de coasta iraniană.

„Iranul pare să adopte o strategie calibrată în Strâmtoarea Ormuz, folosind trecerea selectivă a navelor ca semnal strategic, în locul unei întreruperi totale”, a adăugat Marine Traffic.

Printre navele care au traversat strâmtoarea în weekend s-au numărat, potrivit Marine Traffic, două nave mari indiene care transportau gaz petrolier lichefiat, aflat în deficit în India.

Tranzitul lor vine după un acord între Iran și India, încheiat în urmă cu două săptămâni, care a permis trecerea a două petroliere sub pavilion indian prin strâmtoare.

Iranul a susținut în mod constant că strâmtoarea rămâne deschisă pentru navele care nu aparțin statelor aliniate cu SUA sau Israel.

Un militar din misiunea ONU de menținere a păcii în Liban a fost ucis

Un militar indonezian din cadrul misiunii ONU de menținere a păcii a fost ucis, duminică, în localitatea Adchit Al Qusayr, din sudul Libanului, potrivit autorităților indoneziene și unor oficiali din domeniul drepturilor omului, în timp ce forțele israeliene bombardau zone din țară pe timpul nopții, relatează CNN.

Alți trei membri ai personalului au fost răniți de „foc de artilerie indirect” în apropierea poziției contingentului indonezian din cadrul Forței Interimare a ONU în Liban (UNIFIL), potrivit ministerului indonezian de externe.

Moartea acestuia a avut loc pe fondul „ostilităților raportate între armata israeliană și grupuri armate din sudul Libanului”, a transmis ministerul într-un comunicat, cerând o anchetă privind incidentul.

„Indonezia își reiterează condamnarea atacurilor Israelului în sudul Libanului și face apel la toate părțile să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Libanului”, a adăugat ministerul.

De zeci de ani, armata israeliană a invadat, ocupat și atacat părți ale Libanului, într-o campanie despre care susține că vizează gruparea militantă Hezbollah, susținută de Iran.

În anul 2000, UNIFIL a stabilit o zonă de facto de-a lungul frontierei sudice a Libanului cu Israelul, după retragerea forțelor israeliene în urma celei de-a doua invazii. Așa-numita „Linie Albastră” se întinde pe 120 de kilometri. Trupele UNIFIL au misiunea de a monitoriza încălcările de frontieră și de a proteja civilii de violențe iminente.

La începutul acestei luni, forțele israeliene au ocupat zone la sud de râul Litani și au cerut locuitorilor libanezi să părăsească aceste teritorii, în cadrul unei ofensive mai ample, după ce Hezbollah a lansat proiectile asupra Israelului. Loviturile israeliene asupra Libanului au ucis 1.238 de persoane de la 2 martie, potrivit Ministerului Sănătății din Liban.

Mai mulți oficiali libanezi și indonezieni au cerut, în weekend, o anchetă privind uciderea militarului ONU, președintele Libanului, Joseph Aoun, „apreciind sacrificiile” personalului UNIFIL din sud.

Keir Starmer exclude orice participare a trupelor britanice la o ipotetică invazie în Iran

Prim-ministrul britanic, Keir Starmer, a exclus trimiterea de trupe britanice în Iran, insistând că Regatul Unit nu va fi „târât” în războiul lui Donald Trump din regiune. Statele Unite au alimentat temeri în weekend că pregătesc lansarea unor operațiuni terestre în Iran, în timp ce confruntările dintre Iran și SUA intră în a doua lună.

Premierul a fost criticat atât de aliați, cât și de adversari pentru abordarea sa, dar și-a reafirmat poziția, luni, când a fost întrebat dacă trupele britanice ar putea fi trimise în Orientul Mijlociu.

„Acesta nu este războiul nostru și nu vom fi atrași în el”, a spus el, adăugând că Marea Britanie va continua să adopte măsuri defensive și să lucreze pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

„Ceea ce am făcut este să acționăm defensiv: piloții noștri sunt în aer la doar una sau două ore după începutul acestui război, apărând vieți britanice, interese britanice și, desigur, aliații noștri din regiune”. „Nu vom fi târâți în acest război”.

Marco Rubio susține că există „fisuri” în conducerea Iranului

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a refuzat să precizeze cu cine negociază Statele Unite în Iran, însă a declarat că au apărut „fisuri” în conducerea țării.

Rubio a evitat să spună cu cine lucrează SUA pentru a negocia încheierea războiului.

„Nu o să vă dezvălui cine sunt acei oameni, pentru că probabil i-ar pune în pericol față de alte grupuri din interiorul Iranului”, i-a spus Rubio jurnalistului care l-a întrebat cu privire la declarațiile lui Trump conform cărora Iranul are nevoie de un „regim nou, mai rezonabil”.

„Există unele fisuri interne. Iar, în cele din urmă, cred că dacă există oameni în Iran care, având în vedere tot ce s-a întâmplat, sunt dispuși să meargă într-o direcție diferită pentru țara lor, ar fi un lucru bun”.

Rubio nu a dat detalii suplimentare despre aceste „fisuri” și a adăugat ulterior că persoanele care negociază cu SUA „spun unele lucruri corecte în privat”.

„Evident, nu vor spune asta în comunicate de presă, iar ceea ce spun public sau pentru lume nu reflectă neapărat ceea ce spun în discuțiile cu noi. Dar, în cele din urmă, trebuie să vedem dacă acești oameni vor ajunge să fie cei care conduc, dacă sunt cei care au puterea de a livra rezultate. Vom testa acest lucru. Sperăm că acesta este cazul”.

Trump: Dacă nu vom ajunge la un acord cu Iranul, le vom distruge toate centralele electrice, sondele de petrol și insula Kharg

Președintele american, Donald Trump, a anunțat, luni, că dacă negocierile de pace cu Iranulnu se finalizează, SUA „încheia plăcuta „ședere” în Iran prin distrugerea și anihilarea completă a tuturor centralelor electrice, sondelor petroliere și insulei Kharg”.

„Statele Unite ale Americii poartă discuții serioase cu UN NOU REGIM, MAI REZONABIL, pentru a pune capăt operațiunilor noastre militare din Iran. S-au înregistrat progrese importante, însă, dacă din orice motiv nu se ajunge curând la un acord — deși probabil se va ajunge — și dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi imediat „deschisă pentru afaceri”, ne vom încheia plăcuta „ședere” în Iran prin distrugerea și anihilarea completă a tuturor centralelor electrice, sondelor petroliere și insulei Kharg (și, posibil, a tuturor instalațiilor de desalinizare!), pe care în mod deliberat nu le-am „atins” până acum.

Acest lucru va fi o represalie pentru numeroșii noștri soldați și alți cetățeni pe care Iranul i-a masacrat și ucis în timpul „domniei terorii” de 47 de ani a vechiului regim”, a scris Trump pe Social Truth.

Iranul spune că propunerea SUA pentru a pune capăt războiului este „nerealistă”

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului, Esmaeil Baghaei, a declarat, luni, că lista de 15 puncte a SUA pentru oprirea conflictului conține „cerințe în mare parte excesive, nerealiste și nerezonabile”, contrazicând afirmațiile anterioare ale președintelui american Donald Trump, conform cărora Iranul a fost de acord cu „majoritatea” solicitărilor de pe listă.

Baghaei a adăugat că în prezent nu există negocieri directe între Iran și Statele Unite, adăugând că mesajele de la Washington au fost transmise doar prin intermediari.

„Până acum nu am avut negocieri directe cu Statele Unite”, a declarat Baghaei într-o conferință de presă, potrivit agenției de știri de stat IRNA.

Purtătorul de cuvânt a adăugat că Iranul nu a participat la nicio întâlnire recentă organizată de Pakistan cu țările din regiune, spunând că acestea iau forma unui cadru neacceptat de Iran.

„Întâlnirile pe care Pakistanul le organizează cu țările vecine se desfășoară într-un cadru pe care l-au conceput singuri, iar noi nu am participat la acest cadru”, a spus el.

Pakistanul a declarat în weekend că este pregătit să găzduiască și să faciliteze discuțiile dintre SUA și Iran „în zilele următoare”, în urma unei reuniuni a patru națiuni din capitala pakistaneză cu miniștrii regionali de externe.

Duminică seară,  Donald Trump a declarat că Iranul a fost de acord cu „cea mai mare parte” a propunerii SUA de a pune capăt războiului – lucru pe care Teheranul l-a negat – chiar dacă a declarat pentru Financial Times că încă ia în considerare o escaladare suplimentară a situației.

Iată ce a spus el:

Cea mai mare rafinărie din Israel a fost lovită și a luat foc

Presa israeliană a relatat, luni, că o rafinărie de petrol din Haifa, cea mai mare din Israel, a fost lovită, la scurt timp după ce armata a indicat că a detectat noi rachete lansate din Iran, transmite AFP, citată de Agerpres.

Postul de televiziune Channel 12 a difuzat imagini care arătau un nor dens de fum negru ridicându-se deasupra zonei rafinăriei.

Nu este clar deocamdată dacă rafinăria a fost lovită direct de un tir provenit din Iran sau din Liban ori de resturi de la o interceptare.

Rafinăria din Haifa, al treilea oraş israelian, situat în nordul ţării, este amplasată într-o mare zonă industrială.

„Echipe de căutare şi salvare, formate din rezervişti şi militari activi, se deplasează acum la un obiectiv situat în nordul Israelului, unde au fost semnalate impacturi”, a transmis armata într-un comunicat, fără a preciza obiectivul afectat.

În plus, armata cere „populaţiei să evite să se adune în aceste zone”.

Presa locală scrisese deja că obiectivul fusese lovit pe 19 martie, după tiruri de rachete iraniene în direcţia Israelului. 

Spania își închide spațiul aerian pentru avioanele SUA implicate în războiul contra Iranului

Guvernul spaniol a ordonat închiderea spaţiului său aerian pentru zborurile din SUA care participă la operaţiunea militară împotriva Iranului, informează luni EFE, preluată de Agerpres.

Spania interzice, de asemenea, utilizarea bazelor sale aeriene Rota şi Moron de către aeronavele americane şi nu autorizează aeronavele staţionate în ţări terţe europene să utilizeze spaţiul aerian spaniol, potrivit unei relatări publicate luni de ziarul El Pais şi confirmat pentru EFE de surse din domeniul apărării.

Închiderea spaţiului său aerian, care obligă avioanele militare să ocolească Spania, ţară membră a NATO, în drum spre ţintele lor din Orientul Mijlociu, nu include situaţii de urgenţă, a adăugat El Pais, citat de Reuters.

„Această decizie face parte din decizia deja luată de guvernul spaniol de a nu participa sau contribui la un război iniţiat unilateral şi împotriva dreptului internaţional”, a declarat ministrul economiei, Carlos Cuerpo, într-un interviu acordat postului de radio Cadena Ser, când a fost întrebat dacă decizia de a închide spaţiul aerian al Spaniei ar putea înrăutăţi relaţiile cu Statele Unite.

CNN: Distrugerea avionului-radar al SUA e o „lovitură grea” dată aviației americane

Distrugerea avionului de supraveghere radar E-3 AWACS al armatei SUA de la baza americană din Arabia Saudită într-un atac cu drone iraniene ar putea afecta capacitatea Statelor Unite de a detecta viitoarele amenințări aeriene iraniene, au precizat analiști militari citați de CNN.

BBC a confirmat că imaginile postate - inițial pe rețelele sociale și preluate ulterior de agențiile foto internaționale - sunt reale: avionul E-3 apare în fotografiile publicate cu coada ruptă și binecunoscuta sa antenă radar circulară distrusă la sol, lângă resturile aeronavei, pe pista bazei aeriene Prince Sultan. 

Pierderea avionului AWACS reprezintă „o lovitură grea dată capacităților de supraveghere” ale Statelor Unite, a declarat analistul militar Cedric Leighton, fost colonel în aviația SUA și fot pilot al unei asemenea aeronave.

„Ar putea afecta potențialul SUA de a monitoriza avioanele de luptă și a le dirija către diverse ținte sau să le protejeze împotriva unor eventuale amenințări din partea aviaței sau rachetelor inamice”, a declarat analistul militar.

Aceste avioane-radar au fost o componentă vitală a armatei SUA de mai multe decenii. În prezent, SUA are o flotă de 17 aeronave E-3 de supraveghere radar.

Avion-radar al SUA, distrus de iranieni la o bază aeriană din Arabia Saudită

Cel puțin un avion-spion AWACS de supraveghere radar a fost distrus zilele trecute la baza aeriană americană Prince Sultan din Arabia Saudită, conform unor imagini postate de agențiile foto internaționale și confirmate de BBC.

Imaginile arată un avion E-3 de avertizare radar timpurie efectiv rupt în două de o explozie provocată de o dronă-kamikaze de tip Shahed.

Baza aeriană Prince Sultan a armatei americane din Arabia Saudită se află la 100 de kilometri distanță sud-est de capitala Riad.

Comandamentul armatei SUA nu a făcut până acum un anunț public cu referire la acest subiect.

În dimineața zilei de sâmbătă, 28 martie, agențiile internaționale AFP și Reuters au anunțat că cel puțin 12 militari americani au fost răniți, dintre care doi grav, în urma unui atac iranian asupra bazei militare aeriene Prince Sultan de la Al-Kharj, la sud-est de Riad. În atac au fost folosite cel puțin o rachetă și mai multe drone, conform New York Times și Wall Street Journal.

Presa americană a relatat, cu acea ocazie, că mai multe avioane de realimentare în zbor au fost avariate.

Duminică, 29 martie, agenița iraniană Fars a precizat că o dronă Shahed a lovit avionul AWACS E-3.

Preţul petrolului se apropie de 117 dolari pe baril

Preţul petrolului a crescut luni, la începutul celei de-a cincea săptămâni de tranzacţionare de la izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, care afectează pieţele globale ale energiei, transmit Reuters şi DPA.

Cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în luna mai a urcat cu până la 4%, la aproape 117 dolari, după ce în ianuarie era sub 60 de dolari.

De la începutul războiului din Iran, cotaţia barilului de petrol Brent a crescut cu aproape 60%. Şi preţurile altor tipuri de ţiţei au urcat de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu.

Cotaţia barilului de ţiţei american West Texas Intermediate (WTI) a depăşit luni 100 de dolari, cu 50% peste nivelul de când au început atacurile SUA şi Israelului.

Majorarea preţurilor are consecinţe asupra consumatorilor şi economiilor din întreaga lume, costurile combustibililor fiind printre cele cu o creştere considerabilă.

Un analist la JPMorgan a arătat în ce scenariu prețul unui baril de petrol va ajunge la 150 de dolari.

Prețul petrolului a ajuns la 115 dolari barilul

Prețul petrolului Brent a ajuns la 115 dolari barilul - o creștere de 3%- , iar cel tranzacționat în SUA la 103 dolari, o creștere de 3,5%, informează BBC.

Concomitent cu creșterea prețului la petrol, bursele internaționale au înregistrat scăderi luni dimineața, în timp ce războiul din Iran a