Reședință de lux de peste 4.500 de metri pătrați, veche de aproape 2.000 de ani, descoperită lângă România. Cine locuia în ea

Arheologii polonezi au descoperit în Bulgaria ceea ce ar putea fi reședința unui comandant al unei legiuni romane, într-o fostă fortăreață militară de la Novae. Clădirea monumentală se întindea inițial pe aproximativ 4.500 de metri pătrați și avea băi private, pardoseli decorate, sculpturi și altare cu inscripții, potrivit Science in Poland.

Descoperirile preliminare sugerează că edificiul ar fi fost praetorium, reședința legatului care comanda întreaga legiune.

Novae, situată în nordul Bulgariei, a fost un important centru militar roman și bizantin, precum și baza Legiunii I Italice (Legio I Italica), înființată în secolul I d.Hr. O echipă mixtă de arheologi polonezi și bulgari cercetează situl încă din 1960. În prezent, acolo lucrează trei expediții poloneze, inclusiv una a Centrului de Cercetare a Antichității din Europa de Sud-Est al Universității din Varșovia.

O clădire de mii de metri pătrați, cu băi private și decorațiuni luxoase

Arheologii au scos la iveală aproximativ 3.000 de metri pătrați din clădire, care ar fi avut inițial o suprafață de 4.500 de metri pătrați. Era, astfel, a treia cea mai mare construcție din castrul roman, după sediul comandamentului și spitalul militar.

În interior au fost descoperite vestigiile unui complex de băi, fragmente de tencuială pictată, o pardoseală elaborată din cărămizi colorate, sculpturi neobișnuite și altare inscripționate. Printre obiectele recuperate se numără și fragmente de mobilier din bronz, statuete și ceramică de valoare.

„Am descoperit 3.000 de metri pătrați, însă clădirea avea inițial 4.500. Probabil era praetorium, adică reședința legatului, generalul care comanda întreaga legiune și se asigura că soldații nu se răzvrătesc”, a explicat profesorul Piotr Dyczek, directorul Centrului de Cercetare a Antichității din Europa de Sud-Est al Universității din Varșovia.

Băile private reprezintă unul dintre indiciile importante. În fortificațiile romane existau, de regulă, băi comune pentru întreaga legiune, iar puțini oameni dispuneau de astfel de facilități proprii.

„În principiu, doar legatul putea avea un complex de băi atât de mare. Acest lucru trebuie încă demonstrat, dar toate indiciile duc spre o reședință, mai ales că mobilierul era luxos. Am găsit fragmente de mobilier din bronz, diferite statuete și ceramică deosebită”, a precizat arheologul.

Cercetătorii cunosc planurile multor castre romane, inclusiv din Bulgaria, însă în numeroase cazuri orașele moderne au fost construite peste siturile antice, împiedicând excavarea lor completă.

„Avem foarte puține reședințe de asemenea dimensiuni care ar putea fi atribuite legatului. De fapt, niciuna nu a fost descoperită integral, ele sunt reconstituite întotdeauna din fragmente. Dacă ipoteza noastră se confirmă, am putea avea prima clădire de acest tip cercetată în întregime”, a spus Piotr Dyczek.

Urmele avarilor, descoperite pentru prima dată în această zonă

Săpăturile au scos la iveală și vestigii dintr-o perioadă mult mai târzie a istoriei sitului. Pentru prima dată, arheologii au descoperit la Novae resturile unor clădiri din Antichitatea târzie asociate avarilor, un popor nomad care a ajuns în Europa la mijlocul secolului al VI-lea.

Descoperirea ar putea aduce informații noi despre deplasarea avarilor la sud de Dunăre.

Potrivit arheologilor, așezările avare din zona Bulgariei de astăzi erau mici, ceea ce sugerează că prezența lor în aceste locuri a fost temporară. Casele aveau caracteristici distincte: erau parțial adâncite în pământ și prevăzute cu vetre.

La Novae, cercetătorii au descoperit o locuință de dimensiuni mari, despre care cred că ar fi putut aparține unui conducător, precum și câteva case mai mici, de aproximativ cinci metri pătrați fiecare, toate cu vetre.

Printre obiectele găsite se află și un cercel avar, considerat deosebit de rar. Potrivit echipei de cercetare, este prima descoperire de acest tip din nordul Bulgariei.

O figurină a zeului egiptean Priap și capul lui Mithra

Printre artefactele rare descoperite la Novae se numără o mică figurină din bronz a zeului egiptean Priap. În zona Dunării de Jos sunt cunoscute, până în prezent, doar cinci obiecte similare.

„La Novae avem urme ale unor culte egiptene, ceea ce ar putea indica faptul că în legiune se aflau, la acea vreme, oameni care avuseseră contacte cu Orientul Mijlociu”, a explicat Piotr Dyczek.

Arheologii au mai descoperit două altare cu inscripții, dintre care unul s-a păstrat aproape intact, cu textul complet. Printre vestigii se numără și capul zeului Mithra, un fragment dintr-un cap de marmură care ar fi făcut parte dintr-un portret oficial al unui împărat și un element arhitectural neobișnuit, în formă de con de pin, întâlnit rar în zona Dunării de Jos.

Scăderea nivelului Dunării ar putea dezvălui locul portului antic

Cercetătorii profită și de scăderea nivelului Dunării, care a făcut accesibile zone aflate în mod obișnuit sub apă.

Arheologii documentează elemente arhitecturale antice, fragmente de ceramică și țigle de acoperiș scoase la iveală de retragerea apelor.

Descoperirile ar putea contribui la rezolvarea unuia dintre marile mistere ale sitului Novae: unde se afla portul antic al așezării.