Două cutremure, vineri seară, în România. Ambele s-au produs într-o zonă neobişnuită
Publicat acum 45 minute
Ministerul Energiei a anunțat vineri, într-un comunicat de presă, că a trimis în cursul zilei de astăzi o alertă timpurie Comisiei Europene privind seceta hidrologică din România. Alerta se va menține până când nivelul Dunării va permite funcționarea în siguranță a Unității 2 de la Centrala de la Cernavodă, cel puțin până la data 15 august. Ministerul Energiei a adăugat că în acest moment, „nu există un impact negativ asupra pieței interne de electricitate”, dar anticipează o creștere a consumului, iar dacă nivelul Dunării rămâne scăzut, reactorul 2 ar putea fi oprit.
„Având în vedere situația actuală a Sistemului Energetic Național, în data de 7 august Ministerul, Energiei a emis o alertă timpurie adresată Comisiei Europene și autorităților competente din statele membre UE, în baza art. 14, alin. (1) din Regulamentul (UE) 2019/941.
Situația de alertă timpurie va dura până când condițiile meteorologice se vor îmbunătăți (nivelul apei pe Dunăre va ajunge la niveluri care să permită funcționarea în regim de siguranță a Unității 2 a centralei centrale Cernavodă), însă nu mai devreme de 15 august 2026, conform prognozelor meteo”, a precizat Ministerul Energiei într-un comunicat de presă.
Ministerul a anunțat că a elaborat Planul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice, plan elaborat în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice, care a fost aprobat de Guvernul Bolojan la data de 6 august, prin Hotărârea nr. 582/2026.
În comunicatul citat, Ministerul Energiei semnalează mai mulți factori care pun presiune pe Sistemul Energetic Național (SEN):
- seceta hidrologică severă, care a redus debitul și nivelul Dunării: se apropie de pragul critic privind exploatarea în siguranță a pompelor de răcire de la centrala nucleară;
- codurile succesive de caniculă emise de Administrația Națională de Meteorologie începând cu 30 iulie;
- riscul indisponibilizării și a Unității 2 Cernavodă, cu consecințe negative asupra funcționării Sistemului Electroenergetic Național;
- o creştere semnificativă a consumului de energie electrică pe fondul temperaturilor ridicate;
Așadar, Ministerul a precizat că deja condițiile hidrologice nefavorabile au dus la deconectarea Unității 1 a CNE Cernavodă în data de 28 iulie 2026.
„Administraţia Naţională de Meteorologie a emis începând cu 30 iulie mai multe coduri succesive de caniculă, cea mai gravă situaţie fiind în vestul ţării, pentru care s-a emis cod roşu începând din data de 2 august. În data de 3 august a fost emisă pentru perioada 3 – 7 august o informare meteorologică generală privind valul de căldură însoţit de temperaturi extreme, disconfort termic şi nopţi tropicale, codurile fiind valabile cel puţin până în data de 5 august, iar prelungirea acestora pentru următoarele zile fiind foarte probabilă, ţinând cont de prognozele actuale”, a transmis ministerul.
Avertisment: Debitul redus al Dunării, aproape de pragul critic
Temperaturile ridicate și accentuarea condițiilor hidrologice nefavorabile „generează riscul indisponibilizării și a Unității 2 Cernavodă, cu consecințe negative asupra funcționării Sistemului Electroenergetic Național”.
„Pe fondul temperaturilor ridicate, se anticipează o creştere semnificativă a consumului de energie electrică, la vârful de seară acesta putând ajunge până la valori de circa 7.800 – 8.000 MW, comparativ cu valori de circa 7.000 MW înregistrate în perioada dinaintea valului de caniculă.
Debitul extrem de redus al Dunării este aproape de pragul critic de exploatare în siguranţă a pompelor de răcire ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, respectiv aproape de nivelul critic la care unităţile nucleare trebuie oprite conform procedurilor de siguranţă nucleară. Prognozele debitului Dunării realizate de către Institutul Națonal de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru luna august 2026 indică un debit minim de 1.400 m3/s, debitul mediu prognozat pentru această lună fiind de 1.600 m3/s”, a precizat instituția.
Ministerul Energiei a adăugat că monitorizează atent situația și se coordonează îndeaproape cu toate instituțiile și autoritățile responsabile de gestionarea acestui subiect.
Sateliții ESA arată dezastrul de pe Dunăre
Imaginile surprinse de sateliții ESA arată dezastrul de pe Dunăre. În imaginile de la ilustrarea acestui articol, Copernicus Sentinel-2 prezintă o porțiune a fluviului Dunărea situată la aproximativ 45 de kilometri nord de capitala Ungariei, Budapesta.
În stânga este o imagine din satelit realizată la data de 9 august 2025, care arată fluviul traversând un peisaj de vară, cu terenuri agricole atât galbene, cât și verzi.
Imaginea din dreapta prezintă aceeași porțiune a fluviului la data de 4 august 2026, când nivelul Dunării este vizibil mai scăzut, iar bancurile de nisip au ieșit la suprafață. Zonele din jurul fluviului sunt, de asemenea, mult mai uscate.
Seceta și valurile de căldură au devenit însă fenomene recurente în Europa, continent care se încălzește de două ori mai rapid decât restul lumii, iar niveluri record de scăzute ale apei Dunării au fost înregistrate începând din 2018.
Dunărea este cel mai lung fluviu al Uniunii Europene și are un curs de 2.860 de kilometri, din Germania până la Marea Neagră.
Dunărea a înregistrat joi, în România, un nou minim istoric, de 1.400m³/s iar acest debit minim se va menține staționar până cel puțin pe 12 august, potrivit Administrației Naționale a Apelor Române (ANAR).